sâmbătă, 25 august 2012

JOCURI DE STIMULARE A COMUNICARII

JOCUL 1. JOCUL CONTRARIULUI

Mărimea grupului: 10-15 participanţi
Timp: 15 min
Material: nimic
Obiective: A percepe posibilităţile şi dificultăţile de a comunica ceva prin diferite metode. A ajunge la comunicarea verbală şi non-verbală la nivel de persoană şi grup.

Procedură: Grupul se divizează, fiecare grup având un număr egal de membrii. Se aranjează două şiruri astfel încât fiecare să aibă în faţă o persoană din celălalt grup la o distanţă de 3 metri. Animatorul jocului prezintă succesiv sau alternativ următoarele condiţii:

  • Vorbiţi cu una dintre persoanele din grupul de vis-a-vis
  • Comunicaţi cu privirea cu o persoană din celălalt grup
  • Intraţi în contact cu cineva din grupul din faţă prin  inetrmediul gesturilor
  • Conversaţi între grupuri ca echipe.
Evaluare: mai întâi pe perechi, apoi cu tot grupul. Doritorii să se exprime cu s-au simţit în interiorul grupului. Cum s-a perceput distanţa ?

 

 

JOCUL 2. DICTAREA DESENELOR
Mărimea grupului : 10 -30 participanţi
Timp : 40 min
Materiale: material pentru desen
Obiective : A favoriza comunicarea verbală. A analiza limitele unei comunicări uni-planice.
Procedură: Trebuie să fie foarte clar, că până la sfârşitul exerciţiului nu se poate privi, nici desenele perechi, nici ale vecinilor. Pe parcursul evaluării se vor vedea diferenţele şi asemănările dintre desenele executate în baza diferitelor regului.

Grupul se separă pe perechi, membrii cărora stau cu spatele unul la altul fără a se privi sau atinge. Animatorul împarte fiecărei perechi câte un desen, din NOTE 1.

Persoana ce va dicata, va încerca să “povestească” desenul, fără ca cealaltă persoană să poată pune întrebări sau să întoarcă capul.

Când cei ce dictează consideră că exerciţiul e terminat, fiecare, fără a controla, se schimbă cu rolurile. La o nouă alternare a rolurilor regulile se schimbă. De această dată cine desenează poate da orice fel de intrebări, însă tot fără a vedea desenul.

Exercitiul poate fi repetat, schimbând rolurile în cadrul perechii, şi cu un nou desen.

 Evaluare: Se compară desenele realizate, vorbind despre emoţiile trăite. Se poate compara timpul, cât a durat, pentru a-l face cu sau fără întrebări. Cum vă simţeaţi doar ascultând? Doar dictând? Iar atunci când ambii puteati vorbi? Ce tip de comunicare aţi folosit şi cum o apreciaţi pentru ambele cazuri?

            Cum influenţează alte canale conversaţia: privirea, expresai feţei...etc. Care sunt problemele comunicării verbale?

 

 

JOCUL 3: LUAREA RAPIDĂ A DECIZIILOR
Mărimea grupului: 10-30 partcipanţi
Timp: 30 min
Material: nimic
Obiective: A învăţa să se concentreze asupra esenţialului pentru luarea deciziilor. A dezvolta creativitatea în vederea cautării unor soluţii rapide în situaţii dificile.
Procedură: Se divizează grupul în echipe a câte 3-4 membrii. Timpul de meditaţie va fi foarte scurt de 30 sec. Animatorul prezintă diferite situaţii, acordând timp pentru ca grupurile să-şi formuleze soluţiile. Apoi, în acelaşi fel, se procedează şi în celelalte situaţii (aprox 6). La sfârşitul jocului, se recitesc situaţiile şi se asculltă soluţia ficărui grup. Inainte de atrece la o nouă situaţie, se face o evaluare a soluţionării celei precedente.
Note : exemple de situaţii

1.      ieşind de la cinema, observi că cineva înceracă să-ţi deschidă maşina. Ce faci?

2.      eşti moderatorul unei întruniri importante, iar un grup deranjează liniştea. Ce faci?

3.      organizaţi o conferinţă despre pace şi non violenţă. Sala e plină. Deodată poliţia vă anunţă că a fost o avertizare despre existenţa unei bombe în local.

4.      nişte prieteni au plecat într-o călătorie şi ţi-au lăsat cheia de la apartament. Noaptea aceasta vei dormi acolo singur. La miezul nopţii auzi că se deschide uşa. Ce faci?

 

 

JOCUL 4. CU MÂINILE ȊN LUT/PLASTELINA
Mărimea grupului: 10-30 partcipanţi
Timp: 30 min
Material: nimic
Obiective: A stimula comunicarfea prin canale alternative. A stimula laurea deciziilor.
Procedură: Se leaga ochii tuturor jucătorilor care nici nu pot vorbi şi nici emite vreun sunet. Perechile se formează pe nevăzute. Fiecare pereche se situează faţă în faţă. Ȋntre ei se pune bucata de plastilină, destul de moale şi mare pentru a o putea modela. Apoi mâinile participanţilor sunt puse pe această bucată şi ei sunt rugaţi să modeleze ceva împreună.
Evaluare: Cum aţi decis ce să faceţi?  Cine a luat decizia? Cum s-a produs comunicarea?

 

 

miercuri, 8 august 2012

Program experimental privind dezvoltarea competentei morfologice


Descrierea unui program experimental longitudinal privind dezvoltarea competenţei morfologice la copii cu dificultǎţi de învǎţare

PROBA M1
Formeazǎ familia lexicalǎ urmǎtoarelor cuvinte.
Ex: a minţi: minciunǎ , mincinos;
1. bun: bunǎ, buni, bune, a îmbunǎtǎţi, îmbunǎtǎţit, bunǎtǎţi, îmbunat, a îmbuna  .
2. muncǎ: muncitor, muncitoresc, a munci, minci, muncitoare, muncitoreşte.
3. grǎdinǎ: grǎdinar, grǎdinǎreasǎ, grǎdinǎresc, grǎdinǎrit, grǎdiniţǎ.
 
PROBA M2        
A1: producerea unui derivat , care este un substantiv,  pornind de la o bazǎ, care este adjectiv
Ex: sǎrac → aceşti oameni trǎiesc în…..sǎrǎcie
1. bogat → : El trǎieşte în ….. (bogǎţie)
2. mândru → : Tu eşti plin de……. (mândrie)
3. prost →: Ai facut vreo …… (prostie)?
A2 : subiectul trebuie sǎ identifice  prin completarea unei propoziţii, baza cuvântului derivat. Pornind de la o bazǎ care este un substantiv, trebuie format adjectivul.
1. înǎlţime →: Bǎiatul este foarte…….(înalt)
2. uşurinţǎ →: Cred cǎ este ……(uşor) sǎ rezolvi aceastǎ problemǎ.
3. fericire →: Eu cred ca tu eşti…….(fericit)
PROBA M3
Emiterea unor judecǎţi asupra segmentǎri morfologice. Subiectul trebuie sǎ indice dacǎ un cuvânt poate fi sau nu segmentat în unitǎţi de sens mai mici.  Pseudosufixe.
Ex: preţuit
1. destupa – desface
2. insecticid – insensibil
3. convins – concetǎţean
PROBA M4 – Abilitǎţi de segmentare morfologicǎ
Ex: vis – visǎtor → vi – sǎ- tor
A1- Cu tǎieturǎ silabicǎ
1. bun – bunǎtate → bu-nǎ-ta-te
2. cuib – cuibǎrealǎ → cui-bǎ-rea-lǎ
3. brad – brǎduleţ → brǎ- du-leţ
A2- Fǎrǎ tǎieturǎ silabibcǎ
1. ceai – ceainic → ceai-nic
2. bǎi – bǎiţǎ → bǎ-i-ţǎ
3. bea – beatǎ → bea-tǎ
PROBA M5- Identificare morfemicǎ.
1. cal – cǎluţ, mǎnz, cǎluşicǎ
2. ţarǎ – munte , ţǎrişoarǎ, ţǎruţǎ
3. cafea – cafeluţǎ, ceaşcǎ, cafetioarǎ
PROBA M6 - Derivare de pseudocuvinte.
Ex:
1. O bibilucǎ micǎ este o bibiluţǎ, cel care bibileşte este un bibilitor.
2. O bǎrcicǎ mica este o bǎrciţǎ, cel care bǎrceşte este un bǎrcitor.
3. O breţea micǎ este o breţiţa, cel care breţeşte este un breţitor.