Frecvenţa
mai mare a tulburărilor de limbaj la stângaci şi la cei cu lateralitate
discordantă, cât şi relaţia între dezvoltarea limbajului şi dezvoltarea
lateralităţii la copii fac ca în practica logopedică să se acorde o deosebită
importanţă examinării lateralităţii. Examinarea se face prin aplicarea unor
probe de lateralitate pentru mână, picior, ochi şi urechi. Rezultatele obţinute
se pot exprima statistic prin
calculareaindicelui de lateralitate după formula lui Hildreth (citat de Guţu,
1985 şi Preda, 2007). Formula este următoarea:
I.L=D-S\D+S
Unde I.l – indicele de lateralitate; D –
dreapta; S – stânga.
Probele
pentru determinarea lateralităţii manuale sunt:
- inchiderea palmelor cu ochii închişi,
urmărindu-se policele de deasupra care indică mâna conducătoare;
- aplaudatul, urmărindu-se mâna care este
deasupra, care este mai activă şi mai puternică;
- înţeparea unui carton cu un ac alternativ,
mai întâi cu o mână, apoi cu cealaltă, notându-se câte înţepături se realizează
într-un interval de 10 secunde;
- introducerea aţei în ac, urmărindu-se mâna
cu care se introduce aţa;
- desenarea concomitentă cu ambele mâini, cu
una un patrulater, iar cu cealaltă un cerc. Mâna conducătoare are o influenţă
inductivă, determinând o execuţie asemănătoare şi cu cealaltă.
Pentru
examinarea lateralităţii piciorului se folosesc următoarele probe:
- Împingerea unui obiect (cutie de chibrituri)
cu fiecare picior în parte, de-a lungul unei linii marcate, urmărindu-se
numărul devierilor;
- şotronul, urmărindu-se alegerea piciorului,
timpul cât rezistă sarcinii şi frecvenţa schimbării picioarelor;
- proba piciorului introdus în pantalon;
- şutatul în minge (mingea este poziţionată
central).
Pentru
examinarea ochiului conducător se folosesc următoarele probe:
- Privirea printr-un carton care are un
orificiu la mijloc;
- ochirea cu un pistol de jucărie;
- privirea prin caleidoscop.
Examinarea
lateralităţii trebuie făcută astfel încât subiectul să nu se simtă urmărit.
Cotarea
rezultatelor se face acordând câte un punct la coloana pentru dreapta, în cazul
realizării probei pentru dreapta, şi un punct la cea pentru stânga, în cazul
realizării probei cu stânga. Totalizând rezultatele probelor, prin aplicarea
formulei lui Hildret menţionată mai sus, se obţine indicele de lateralitate.
Rezultatele pot varia între +1 (dextralitate forte), -1 (senestralitate pură)
şi 0 absolut (ambidextrie clară).
BIBLIOGRAFIE
2. Preda,., V. (2007). Elemente de psihopedagogie specială. Cluj-Napoca: PUC
