1. Sarcini de
memorie auditivǎ
a) Recunoaşterea sau repetiţia numerelor
Ex: Aratǎ: 1, 2, 3
input-A; output -G
Spune dupǎ mine: 3, 5, 6
input-A; output-V
Ex: Aratǎ: 4, 5, 6
Spune dupǎ
mine: 2, 4, 7
Ex: Aratǎ: 7, 8, 9
Spune dupǎ
mine: 1, 8, 9
Ex: Aratǎ: 10, 11, 12
Spune dupǎ mine: 0, 13, 15
Ex: Aratǎ: 13, 14, 15
Spune dupǎ mine: 3, 8, 7
b) Recunoaşterea sau repetiţia cuvintelor
Ex: Atinge
cercul verde şi pǎtratul roşu. input-A;
output-G
Spune dupǎ
mine: bal, pom, bob, mac. input-A; output-V
Ex: Atinge pǎtratul albastru şi pǎtratul roşu.
Spune dupǎ mine:
mai, mal, nai, nod.
Ex: Atinge cercul
galben mic şi triunghiul verde.
Spune dupǎ mine: pod, pat, mar, duş.
Ex: Atinge rombul
negru şi cercul mare mov.
Spune dupǎ mine: cub, suc, lac, ac.
Ex: Atinge rombul
mare maro şi triunghiul albastru.
Spune dupǎ mine: bec, leu, cal, foc.
c)
Recunoaşterea sau repetiţia structurilor substantivale
Ex: Aratǎ: copilul input–A;
output-G
Spune dupǎ mine: copilul input – A;
output-V
Ex: Aratǎ: oaia
Spune dupǎ mine: oaia
Ex: Aratǎ: leul
Spune dupǎ mine: leul
Ex: Aratǎ: avionul
Spune dupǎ mine: avionul
Ex: Aratǎ: pomul.
Spune dupǎ mine: pomul
d)
Recunoaşterea sau repetiţia structurilor verbale
Ex: Aratǎ: Bea apa.
input-A; output-G
Spune
dupǎ mine: Bea apa. input-A; output-V
Ex: Aratǎ: Culege floarea.
Spune
dupǎ mine: Culege floarea.
Ex: Aratǎ: Maşina cade jos.
Spune dupǎ mine: Maşina cade jos.
Ex: Aratǎ: Deschide uşa.
Spune dupǎ mine: Deschide uşa.
Ex: Aratǎ: Deseneazǎ casa.
Spune dupǎ mine: Deseneazǎ
casa.
e)
Recunoaşterea sau repetiţia propoziţiilor
Ex: Aratǎ: Mama şterge geamul. input-A;
output-G
Spune dupǎ mine: Mama şterge geamul. input-A; output-G
Ex: Aratǎ: Fata taie frunza.
Spune dupǎ mine: Fata taie
frunzǎ.
Ex: Aratǎ: Mingea este sub maşina.
Spune dupǎ mine: Mingea este sub maşina.
Ex: Aratǎ: Balonul zboarǎ peste casǎ.
Spune dupǎ mine: Balonul zboarǎ peste casǎ.
Ex: Aratǎ: Fata se spalǎ pe faţǎ.
Spune dupǎ mine: Fata se spalǎ
pe faţǎ.
- Sarcini de comprehensiune verbalǎ.
a) Recunoaşterea obiectelor numite
Ex: Aratǎ câinele.
input-A; output-G
Ex: Aratǎ cana.
Ex: Aratǎ avionul.
Ex: Aratǎ inelul.
Ex: Aratǎ maşina.
b) Recunoaşterea evenimentelor
numite
Ex: Aratǎ
acţiunea: a ridica
input-A; output-G
Ex: Aratǎ
acţiunea: a deschideEx: Aratǎ acţiunea : a privi
Ex: Aratǎ acţiunea: a se căţǎra / a urca
Ex: Aratǎ acţiunea: a cânta
c) Recunoaşterea relaţiilor
numite
Ex: Aratǎ animalele.
input-A; output-G
Ex: Aratǎ florile.Ex: Aratǎ cifrele.
Ex: Arat creioanele.
Ex: Aratǎ culorile.
d) Recunoaşterea a doua sau
mai multe obiecte, evenimente, relaţii numite.
Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a sta şi a fugi. input-A;
output-G
Aratǎ animalele şi în faţǎ.
input-A; output-G
Arată acţiunile urmǎtoare: a desena şi a
scrie.
Aratǎ florile şi sus.
Ex: Aratǎ întreg şi
ineleul.
Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a cânta şi a şterge.
Aratǎ culorile şi jos.
Ex: Aratǎ
jumǎtate şi pisica.
Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a se îmbrǎca
şi a sǎri.
Aratǎ jucǎriile şi în spate.
Ex: Aratǎ sfertul
(din întreg) şi trenul.
Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a împinge şi a
trage.
Aratǎ culorile şi acolo.
e) Recunoaşterea categoriilor
numite
Ex: Aratǎ fructele. input-A;
output-G
Ex: Aratǎ animalele.Ex: Aratǎ uneltele.
Ex: Aratǎ mijloacele de transport.
Ex: Aratǎ florile.
f) Recunoaşterea a douǎ sau
mai multe categorii numite
Ex: Aratǎ animalele şi legumele.
input-A; output-G
Ex: Aratǎ jucǎriile şi literele.
Ex: Aratǎ legumele şi cifrele.
g) Recunoaşterea obiectelor
când este datǎ funcţia lor
Ex: Aratǎ
obiectul care este folosit la pictat. input-A;
output-G
Ex: Aratǎ
obiectul care este folosit la mâncat. Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la pescuit.
Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la fotbal.
Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la cântat.
h) Recunoaşterea a doua
obiecte când este datǎ funcţia lor.
Ex: Indicǎ
obiectul pentru a cumpǎra lucruri şi acela folosit pentru pieptǎnat pǎrul.
input-A, output-GEx: Indicǎ obiectul pentru a tǎia lucruri şi acela folosit pentru citit.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a pescui şi acela folosit pentru joacǎ.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a cǎlca haine şi acela folosit pentru mǎturat.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a sta şi acela folosit pentru cântat.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a mǎsura timpul şi acela folosit pentru a lumina camera.
i) Recunoaşterea unui
eveniment descris.
Ex: Aratǎ
spre acea imagine care ne aratǎ ce facem în fiecare searǎ. (dormim, somn).
(input-A;
output –G)
Ex: Aratǎ
spre acea imagine care ne aratǎ ce facem în fiecare dimineaţǎ. (spǎlatul pe dinţi)
Ex: Aratǎ
spre acea imagine care ne aratǎ ce facem în fiecare zi. (mâncǎm)Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ cum ne sǎrbǎtorim ziua de naştere. (tort)
Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem când iubim.(sǎrutǎm)
Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem când suntem bolnavi. (luǎm medicamente)
j) Recunoaşterea a douǎ
evenimente descrise
Ex: Indicǎ spre
acea imagine care aratǎ mâncarea preparatǎ şi spre acea care aratǎ mersul
la lucru.
input-A, output-G
Ex: Indicǎ spre
acea imagine care aratǎ costumul croit
şi spre cea care aratǎ plimbarea.Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ castelul de nisip şi spre cea care aratǎ mersul cu bibicleta.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ jocul şi spre cea care aratǎ alergatul.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ tǎiatul florii şi spre cea care aratǎ mersul cǎtre casǎ.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ sǎritul într-un picior şi spre cea care aratǎ zburatul sǎritul
peste ladǎ.
k) Recunoaşterea de obiecte,
evenimente, relaţii identice din punct de vedere semantic (2,3,4)
Ex: Indicǎ acele
cuvinte care potrivesc: cumpǎrǎturi, mers, gǎtit. input-A, output-GEx: floare, buchet, gradinǎ cu flori
Ex: câine, zgardǎ, os
Ex: pompieri, foc, apǎ
Ex: spital, bolnavi, suferi
Ex: scaun, masǎ, bucǎtǎrie
Ex: Aratǎ
imaginea care rimeazǎ cu cuvântul mazǎre. input-A, output-G
Ex: Aratǎ imaginea
care rimeazǎ cu cuvântul sufragerie
(farfurie).Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul pijamale (animale).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul papagal (egal).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul mǎrţişor (beţişor).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul trandafir (safir).
m) Recunoaşterea antonimelor
Ex: Aratǎ opusul
lui sus.
input-A, output-G
Ex: Aratǎ opusul
lui alb / negru.Ex: Aratǎ opusul la aproape / departe.
Ex: Aratǎ opusul lui lung/ scurt.
Ex: Aratǎ opusul lui gras / slab.
Ex: Aratǎ opusul lui înalt / scund.
n) Recunoaşterea sinonimelor.
Ex: Aratǎ
cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul suspin (oftat). input-A, output-G
Ex: Aratǎ
cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul bal (dans, petrecere.)Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul dar (cadou).
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul duşmǎnie (urǎ).
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul pace (linişte, calm).
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul rai (paradis).
o) Urmǎrirea instruţiunilor
Ex: Sunǎ
clopoţelul. input-A,
output-G
Ex: Apasǎ
butonul.Ex: Închide televizorul.
Ex: Scoate din prizǎ.
Ex: Deschide uşa.
Ex: Ia haina.
p) Înţelegerea propoziţiilor
concrete
Ex: Aceasta
este o ceaşcǎ. input-A,
output-G
Ex: Acesta este un inel.Ex: Acesta este un bǎtrân.
Ex: Acesta este un câine.
Ex: Acesta este un vapor.
Ex: Aceasta este o rama.
q) Înţelegerea propoziţiilor
abstracte
Ex: O
piatrǎ se va scufunda în apǎ.
input-A, output-G
Ex: Dacǎ ai bani
eşti fericit?Ex: Cad frunzele copacilor vara?
Ex: Apa stinge focul?
Ex: Copiii au aceleaşi drepturi indiferent de culoarea pielii?
Ex: Poliţistul este prienten cu hoţul?
r) Înţelegerea relaţiilor
complexe sau abstracte în propoziţii.
input-A,
output-G,V
-relaţii de
comparaţie: Existǎ clǎdiri mai mari în oraş?
# Mingea este mai mare decât balonul.
# Maria este mai frumoasǎ decât Ioana.
# Tu eşti la fel de inteligent ca şi mama ta.
# Ea este cea mai fumoasǎ.
# Tu eşti mai silitor decât sora ta.
# Jocul este al meu?
#Pantalonii sunt ai bǎiatului?
# Carţile sunt ale Ancǎi?
# Ochelarii sunt ai bunicii?
# Creioanele sunt ale copiilor?
-relaţii
spaţiale: Bǎrbatul merge în faţa pisicii?
# Pisica stǎ în faţa câinelui?
# Sticla este pe masa?
# Buburuza este sub frunza?
# Maşina este lângǎ televizor?
# Pasǎrea zboarǎ sus?
-relaţii
temporale: Prânzul se ia înaintea micului dejun?
# Pastila pentru
rǎceala se ia dupǎ mâncare?
# Te speli pe
dinţi înainte sǎ mergi la culcare?
# Maioul se
ia înaintea bluzei?
# Pantoful
se ia înaintea şosetei?
# Ziua de
sâmbatǎ e înaintea zilei de joi?
-relaţii
inferenţiale: Bǎrbatul taie friptura. A folosit cuţitul?
# Fata taie
materialul. A folosit foarfeca?
# Bunicul
taie cablul. A folosit briceagul?
# Mama taie
cozonac. A folosit cuţitul.
# Copilul se
spalǎ pe dinţi. A folosit sǎpunul?
# Mama a deschis
dulapul. A folosit cheia?
-relaţii familiale:
Fratele mamei tale este matuşa ta?
-relaţii parte –întreg:
Laptele provine de la vaci?
# Carnea provine de la porc?
# Oul provine de la gǎinǎ?
# Zahǎrul se face din sfeclǎ?
# Uleiul provine
de la cartofi?
# Mâna ta face
parte din corpul tǎu?
-relaţii obiect
acţiune: O maşinǎ poate fi condusǎ?
# O uşǎ poate fi
închisǎ?
# Oul se poate
sparge?
# Covorul se
poate bate?
# Pantoful se
încalţǎ?
# Geamul se poate
sparge?
-relaţii cauzǎ-efect:
Fumul poate provoca….?
#Vinul poate duce
la………?
# Focul poate
provoca…..? (arsuri)
# Mâncarea poate
provoca ……..? (alergii/intoxicaţii)
# Ceapa poate
provoca …….? (lacrimi)
# Cuţitul poate
…….? (rǎni)
-relaţii
secvenţiale: Erau indieni în SUA înainte de sosirea oamenilor albi?
# Înainte de Al
doilea Razboi Mondial a fost Primul Rǎzboi Mondial?
# Înainte de
felul întâi se mǎnâncǎ supa?
# Înainte a mânca
ne spǎlǎm pe mâini?
# Înainte
de a ploua se adunǎ norii?
# Înainte
sǎ rǎsarǎ luna apune soarele?
-relaţii de grad:
Este arul mai mare decât metrul pǎtrat?
# Este metrul mai
lung decât un centimetru?
# Este
centimetrul mai scurt decât metrul?
# Este o milǎ mai
mare decât un kilometru?
# Este decilitrul
mai mare decât litrul?
# Vara, ziua este
mai lungǎ decât noaptea?
-relaţii de
antonimie: Este ziua opusul nopţii?
#Este jos opusul
lui sus?
#Este
stânga opusul dreaptei?
# Este
departe opusul aproapelui?
#Este tare
opusul încetului?
#Este aici
opusul la acolo?
-relaţii de
sinonimie: A suspina înseamnǎ acelaşi lucru cu a plânge?
# A
buzunǎri înseamnǎ acelaşi lucru cu a fura?
# Rai
înseamnǎ acelaşi lucru cu paradis?
# Rapid
înseamnǎ acelaşi lucru cu iute?
# Test înseamnǎ acelaşi lucru cu probǎ?
# A face înseamnǎ acelaşi lucru cu a produce?
3. Comprehensiunea
conţinutului categoriilor
-
existenta: Aratǎ spre pǎlǎrie.
# Aratǎ spre maşinǎ.
# Aratǎ spre bancǎ.
# Aratǎ spre lac.
# Aratǎ spre cadǎ.
# Aratǎ spre casǎ.
-
nonexistenţa: Aratǎ spre. S-a mâncat toatǎ pizza.
# Aratǎ spre. S-a terminat toatǎ
apa.
# Aratǎ spre. S-a sfârşit filmul.
# Aratǎ spre. S-a terminat supa.
# Aratǎ spre. Cuşca câinelui este goalǎ.
# Aratǎ spre. Meciul s-a terminat.
-repetare: Aratǎ spre: Bǎrbatul se întoarce.
# Aratǎ spre.Mingea se
rostogoleşte.
# Aratǎ spre. Roata se
învârte.
# Aratǎ spre. Femeia pleacǎ.
# Aratǎ spre. Piciorul s-a vindecat.
# Aratǎ spre. Moş Crǎciun revine în fiecare an.
-respingere: Aratǎ spre: El refuzǎ sǎ facǎ baie.
# Aratǎ spre. Tu nu vrei sǎ citeşti.
# Aratǎ spre. Ea refuzǎ sǎ vorbeascǎ.
# Aratǎ spre. El nu acceptǎ scuzele
mele.
# Aratǎ spre. Ea neagǎ afirmaţiile
tale.
# Aratǎ spre. Ei nu admit cǎ au
greşit.
-negare: Aratǎ spre: Ceaşca nu este galbenǎ.
# Aratǎ spre. Caietul nu este pe
masǎ.
# Aratǎ spre. Penarul nu este în
geantǎ.
# Aratǎ spre. Pixul nu este al
meu.
# Aratǎ spre. Maşina nu porneşte.
# Aratǎ spre. Cartea aceasta nu am
citit-o.
-posesie: Aratǎ spre haina femeii.
#Aratǎ spre jucǎria bǎiatului.
#Aratǎ spre farfuria mamei.
#Aratǎ sper haina verişoarei.
#Aratǎ spre paharul bunicii.
#Aratǎ spre caietul lui.
-atribuire: Aratǎ cercul roşu mare.
# Aratǎ papuşa albastrǎ micǎ.
# Aratǎ pǎtratul verde mic.
# Aratǎ bolul mare roşu.
# Aratǎ maşina galbenǎ mijlocie.
# Aratǎ mingea mov mare.
Înţelegerea
paragrafelor (cu întrebǎri.)
Citeşte paragraful
Afarǎ este iarnǎ şi frig. Ioana s-a gândit sǎ meargǎ pânǎ la
bunicul ei. Pe drum, se întâlneşte cu Andreia , prietena ei, care mergea la
patinoar. Nu a stat mult pe gânduri şi a mers şi ea. Odatǎ ajunse acolo a
început sǎ ningǎ. Totul în jurul lor a devenit alb.
A fost Ioana în parc?