SUBIECTE EXAMENUL DE TITULARIZARE PEDAGOGIE 2013

Pentru cei interesati postez si subiectele, impreuna cu baremul, de la examenul de titularizare - pedagogie - 2013- linia romana



Ministerul Educatiei Nationale
Centrul National de Evaluare si Examinare

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN UNITATILE DE ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
30 iulie 2013

Proba scrisa
PEDAGOGIE
Varianta 2

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 4 ore.

SUBIECTUL I
(45 de puncte)
Urmatoarea secventa face parte din programa scolara de Introducere în pedagogie si Teoria si
metodologia curriculumului.

Valori si atitudini:
• Cultivarea unui mediu scolar centrat pe valori si relatii democratice
• Promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice, în concordanta cu idealul educational
• Crearea unui climat socio-afectiv securizant, în clasa de elevi
• Implicarea în dezvoltarea institutionala si în promovarea inovatiilor în învatamânt
• Angajarea în relatii de parteneriat socio-educational cu familia si cu alte institutii cu
responsabilitati educationale
• Participarea la propria dezvoltare profesionalasi la definirea unui stil propriu de instruire.

Competente specific
Continuturi
11. Utilizarea metodologiei de clasificare si de operationalizare a obiectivelor, în analiza produselor curriculare si a documentelor de organizare a activitatii didactice (planificari, proiecte didactice etc.)
· Sisteme de clasificare a obiectivelor
· Categorii de finalitati educationale
· Metodologii de operationalizare a obiectivelor
12. Identificarea avantajelor si a limitelor sistemelor de clasificare si a metodelor de definire a obiectivelor educationale
13. Diferentierea caracteristicilor specifice ale interdisciplinaritatii si ale modularitatii, recunoasterea manifestarii acestora în diferite tipuri de produse curriculare si aprecierea valorii lor în dezvoltarea
curriculum-ului modern
· Inovatii reprezentative: interdisciplinaritate, modularitate (Programa scolara de Introducere în pedagogie si Teoria si metodologia curriculumului, OMECT
nr. 3458 /09.03.2004)
Prezentati demersul educational desfasurat în vederea formarii competentelor specifice precizate
în secventa data, având în vedere urmatoarele:
-mentionarea a doua metode didactice centrate pe elev
-descrierea modului de formare a competentelor specifice din secventa data prin utilizarea metodelor mentionate
-precizarea a doua avantaje ale utilizarii fiecareia dintre cele doua metode didactice în formarea competentelor specifice
-exemplificarea modului în care pot fi promovate doua dintre valorile si atitudinile din
secventa data prin utilizarea uneia dintre metodele didactice mentionate
-compararea a doua mijloace de învatamânt din punctul de vedere al eficientei acestora în formarea competentelor specifice din secventa data
-explicarea relatiei competente specifice -continuturi, în cadrul demersului didactic
-evidentierea importantei utilizarii tehnologiei informatiei si comunicarii în construirea unui
mediu activ de instruire


SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)
Urmatoarea secventa face parte din programa scolara de Introducere în pedagogie si Teoria si
metodologia curriculumului. Competente specifice Continuturi
8. Enuntarea principalelor surse si a criteriilor de organizare pedagogica a continuturilor învatarii si valorificarea lor în structurarea unor continuturi pedagogice specifice
· Notiunea de continut
· Criterii de selectie si de organizare a continuturilor
9. Analiza si evaluarea principalelor produse curriculare – plan de învatamânt, programe scolare, manuale etc. – cu ajutorul unor criterii si metode adecvate
· Produse curriculare: plan de învatamânt, programa scolara, manuale si auxiliare curriculare (soft-uri educationale, pachete de învatare, suporturi audio-video)
10. Utilizarea de modele si de norme metodologice în proiectarea curriculumului
· Principii generale ale proiectarii curriculare aplicate pentru: planul de învatamânt, programa scolara, manuale si auxiliare curriculare (soft-uri educationale, pachete de invatare, suporturi audio-video)
(Programa scolara de Introducere în pedagogie si Teoria si metodologia curriculumului, OMECT
nr. 3458 /09.03.2004)


A. Elaborati un item de tip întrebare structurata prin care sa evaluati competentele specifice
precizate în secventa data.
Nota: Se puncteaza corectitudinea stiintifica a informatiei de specialitate si corectitudinea
proiectarii itemului, respectiv a baremului acestuia.
B. Evaluarea reprezinta o componenta fundamental a procesului de învatare; ea trebuie sa
se realizeze în mod preponderent ca evaluare continua, formativa.
1. Descrieti doua dintre functiile evaluarii.
2. Prezentati succint specificul evaluarii continue/formative. 




Ministerul Educatiei Nationale
Centrul National de Evaluare si Examinare

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN UNITATILE DE ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
30 iulie 2013

Proba scrisa
PEDAGOGIE
Varianta 2
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE


• Se puncteaza oricare alte formulari/ modalitati de rezolvare corecta a cerintelor.
• Nu se acorda punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acorda fractiuni de punct.
• Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se calculeaza prin împartirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (45 de puncte)
-câte 1 punct pentru mentionarea fiecarei metode didactice centrate pe elev 2x1p=2 puncte
-câte 3 puncte pentru descrierea modului de formare a competentelor specifice prin fiecare
dintre metodele didactice mentionate 2x3p=6 puncte
-corectitudinea stiintifica a informatiei de specialitate 6 puncte
-câte 2 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre avantajele utilizarii metodelor didactice
mentionate 4x2p=8 puncte
-câte 3 puncte pentru exemplificarea modului în care pot fi promovate oricare dintre valorile
si atitudinile din secventa data prin utilizarea uneia dintre metodele mentionate 2x3p=6 puncte
-câte 1 punct pentru mentionarea oricaror doua mijloace de învatamânt 2x1p=2 puncte
-evidentierea aspectelor prin care se aseamana mijloacele de învatamânt mentionate din
punct de vedere al eficientei acestora în formarea competentelor specifice 4 puncte
-evidentierea aspectelor prin care se deosebesc mijloacele de învatamânt mentionate din
punct de vedere al eficientei acestora în formarea competentelor specifice 4 puncte
-explicarea relatiei competente specifice -continuturi, în cadrul demersului didactic 4 puncte
-evidentierea importan.ei utilizarii tehnologiei informa.iei .i comunicarii în construirea unui
mediu activ de instruire 3 puncte


SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)
A. Proiectarea corecta a itemului de tip întrebare structurata:
-materialul/stimulul utilizat este corelat temei/continuturilor din secven.a data 5 puncte
-succesiunea subîntrebarilor asigura cresterea treptata a gradului de dificultate 5 puncte
-subîntrebarile sunt în concordanta cu materialul/stimulul utilizat 5 puncte
-câte 3 puncte pentru evaluarea fiecareia dintre competentele specifice precizate în secventa data
prin subîntrebari corelate temei/continuturilor corespunzatoare 3x3p= 9 puncte
-corectitudinea stiintifica a informatiei de specialitate 6 puncte
-corectitudinea modului de elaborare a baremului de evaluare si de notare 5 puncte

B.
1. câte 3 puncte pentru descrierea fiecareia dintre func.iile evaluarii 2x3p=6 puncte
2. prezentarea succinta a specificului evaluarii continue/formative 4 puncte

BAFTA!!!!

SUBIECTE EXAMENUL DE TITULARIZARE 2013- PSIHOLOGIE, linia romana

Iata si subiectele pentru psihologi :)

Ministerul Educatiei Nationale
Centrul National de Evaluare si Examinare

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN UNITATILE DE ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
30 iulie 2013

Proba scrisa
PSIHOLOGIE
Varianta 2

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 4 ore.

SUBIECTUL I (45 de puncte)
Urmatoarea secventa face parte din programa scolara de psihologie.
Competente generale:
1. Utilizarea conceptelor specifice stiintelor sociale pentru organizarea demersurilor de
cunoastere si explicare a unor fapte, evenimente, procese din viata reala
2. Aplicarea cunostintelor specifice stiintelor sociale în rezolvarea unor situatii-problema, precum
si în analizarea posibilitatilor personale de dezvoltare
3. Cooperarea cu ceilalti în rezolvarea unor probleme teoretice si practice, în cadrul diferitelor
grupuri
4. Manifestarea unui comportament social activ si responsabil, adecvat unei lumi în schimbare
5. Participarea la luarea deciziilor si la rezolvarea problemelor comunitatii

Valori si atitudini:
• Afirmarea libera a personalitatii
• Relationarea pozitiva cu ceilalti
• Încrederea în sine si în ceilalti
• Valorificarea optimasi creativa a propriului potential
• Echilibrul personal.

Competente specifice Continuturi
1.3. Caracterizarea principalelor dimensiuni ale personalitatii
2.3. Analizarea profilului propriei personalitati si a personalitatii celorlalti
3.2. Exemplificarea, prin cooperare cu ceilalti, a unor trasaturi ale personalitatii necesare reusitei în
activitate.
- Structura si dezvoltarea personalitatii

• Caracterizarea generala a personalitatii

• Temperamentul

• Aptitudinile

-Inteligenta ca aptitudine generala

• Caracterul 

(Programa scolara de psihologie, OMEC nr.4598/31.08.2004)
Prezentati demersul educational desfasurat în vederea formarii competentelor specifice precizate
în secventa data, având în vedere urmatoarele:
-mentionarea a doua metode didactice centrate pe elev
-descrierea modului de formare a competentelor specifice din secventa data prin utilizarea
metodelor mentionate
-precizarea a doua avantaje ale utilizarii fiecareia dintre cele doua metode didactice în
formarea competentelor specifice
-exemplificarea modului în care pot fi promovate doua dintre valorile si atitudinile din
secventa data prin utilizarea uneia dintre metodele didactice mentionate
-compararea a doua mijloace de învatamânt din punctul de vedere al eficientei acestora în
formarea competentelor specifice din secventa data
-explicarea relatiei competente generale -competente specifice -continuturi, în cadrul
demersului didactic
-evidentierea importantei utilizarii tehnologiei informatiei si comunicarii în construirea unui
mediu activ de instruire

SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)
Urmatoarea secventa face parte din programa scolara de psihologie.
Competente specifice Continuturi
1.1. Identificarea proceselor psihice si caracterizarea rolului lor în evolutia personalitatii
1.2 Identificarea legaturilor între procesele psihice
2.1. Analizarea unor procese psihice pornind de la exemple concrete
2.2 Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice, prin comparare si prin utilizarea unor instrumente adecvate de masurare
• Procese cognitive superioare:
-Gândirea
-Memoria
-Imaginatia
(Programa scolara de psihologie, OMEC nr.4598/31.08.2004)

A. Elaborati un item de tip întrebare structurata prin care sa evaluati competen.ele specifice
precizate în secventa data.

Nota: Se puncteaza corectitudinea stiintifica a informatiei de specialitate si corectitudinea
proiectarii itemului, respectiv a baremului acestuia.

B. Evaluarea reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare; ea trebuie sa
se realizeze în mod preponderent ca evaluare continua, formativa.
1. Descrieti doua dintre functiile evaluarii.
2. Prezentati succint specificul evaluarii continue/formative.

Aici aveti si baremul.


Ministerul Educatiei Nationale
Centrul National de Evaluare si Examinare

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN UNITATILE DE ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
30 iulie 2013


Proba scrisa
PSIHOLOGIE

BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
Varianta 2


• Se puncteaza oricare alte formulari/ modalitati de rezolvare corecta a cerintelor.
• Nu se acorda punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acorda
fractiuni de punct.
• Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se calculeaza prin împartirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I
(45 de puncte)
-câte 1 punct pentru mentionarea fiecarei metode didactice centrate pe elev 2x1p=2 puncte
-câte 3 puncte pentru descrierea modului de formare a competentelor specifice prin fiecare
dintre metodele didactice men.ionate 2x3p=6 puncte
-corectitudinea stiintifica a informatiei de specialitate 6 puncte
-câte 2 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre avantajele utilizarii metodelor didactice
mentionate 4x2p=8 puncte
-câte 3 puncte pentru exemplificarea modului în care pot fi promovate oricare dintre valorile
si atitudinile din secventa data prin utilizarea uneia dintre metodele mentionate 2x3p=6 puncte
-câte 1 punct pentru mentionarea oricaror doua mijloace de învatamânt 2x1p=2 puncte
-evidentierea aspectelor prin care se aseamana mijloacele de învatamânt mentionate din
punct de vedere al eficientei acestora în formarea competentelor specifice 4 puncte
-evidentierea aspectelor prin care se deosebesc mijloacele de învatamânt mentionate din
punct de vedere al eficientei acestora în formarea competentelor specifice 4 puncte
-explicarea relatiei competente generale -competente specifice -continuturi, în cadrul
demersului didactic 4 puncte
-evidentierea importantei utilizarii tehnologiei informatiei si comunicarii în construirea unui
mediu activ de instruire 3 puncte

SUBIECTUL al II-lea
(45 de puncte)

A. Proiectarea corecta a itemului de tip întrebare structurata:
-materialul/stimulul utilizat este corelat temei/continuturilor din secventa data 5 puncte
-succesiunea subîntrebarilor asigura cresterea treptata a gradului de dificultate 5 puncte
-subîntrebarile sunt în concordanta cu materialul/stimulul utilizat 5 puncte
-câte 3 puncte pentru evaluarea fiecareia dintre competentele specifice precizate în
secventa data prin subîntrebari corelate temei/continuturilor corespunzatoare 3x3p= 9 puncte
-corectitudinea stiintifica a informatiei de specialitate 6 puncte
-corectitudinea modului de elaborare a baremului de evaluare si de notare 5 puncte

B.
1. câte 3 puncte pentru descrierea fiecareia dintre func.iile evaluarii 2x3p=6 puncte
2. prezentarea succinta a specificului evaluarii continue/formative 4 puncte 

BAFTA!!!!


 

SUBIECTE TITULARIZARE 2013-TERAPIE EDUCATIONALA COMPLEXA SI INTEGRATA

Cu siguranta aceste subiecte va vor fi de folos.

Ministerul Educatiei Nationale
Centrul National de Evaluare si Examinare

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN UNITATILE DE ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
30 iulie 2013

Proba scrisa
Terapie educationala complexa si integrata
VARIANTA 2
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 4 ore.

SUBIECTUL I (45 de puncte)
În contextul educatiei speciale, procesul de învatamânt reprezinta cadrul de desfasurare a
activitatii instructiv-educative, de recuperare si integrare a elevilor cu CES prin dobândirea, de
catre acestia, a unui sistem de cunostinte, deprinderi, priceperi, capacitati, competente, achizitii
intelectuale si motrice prin care îsi formeaza conceptia despre lume, convingerile morale, trasaturile de caracter, precum si aptitudinile de cunoastere, cercetare si creatie.

A. Precizati semnificatia conceptelor de curriculum, operationalizare a obiectivelor/competentelor,
mediu de instruire si strategii didactice. 8 puncte
B. Prezentati trei elemente componente ale procesului de învatamânt, explicând totodata si modul
în care acestea interactioneaza si conditioneaza derularea optima a activitatii instructiv-educative la elevii cu CES. 15 puncte
C. Exemplificati aplicarea a trei dintre principiile procesului de învatamânt în activitatile instructive educative, de recuperare si integrare a elevilor cu CES. 12 puncte
D. Elaborati un text, de o pagina (30 de rânduri), prin care sa argumentati caracterul formative educativ al programelor de sprijin pentru elevii cu CES integrati în învatamântul de masa. 10 puncte

SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)
Stiind ca metodele didactice reprezinta acele cai prin care elevii ajung la dobândirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice, analizati, în trei-patru pagini, metodele didactice utilizate în procesul instructiv-educativ-recuperativ-compensatoriu si de integrare pentru elevii cu CES. În realizarea analizei veti avea în vedere urmatoarele repere:
-prezentarea a doua metode didactice specifice, exemplificând totodata si utilizarea acestor
metode în activitatile de terapie educationala complexa si integrata destinate elevilor cu CES;
-analizarea a trei dintre caracteristicile metodelor didactice, cu aplicabilitate la elevii cu CES;
-explicarea specificului metodelor didactice din perspectiva utilizarii acestora în activitatile de
terapie educationala complexa si integrata destinate elevilor cu CES.

Nota: Tratarea subiectului se va realiza din perspectiva tipului/ tipurilor de deficienta
din institutia în care candidatul îsi desfasoara activitatea sau în functie de domeniul de specializare a
candidatului.
Se puncteaza si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate (2 puncte), respectiv încadrarea analizei în limita de spatiu precizata (1 punct).
Pentru calitatea organizarii ideilor se acorda 3 puncte, iar pentru demonstrarea abilitatilor de
analiza si de argumentare se acorda 3 puncte.



Iata si baremul care ar trebui sa va ghideze in realizarea  perfecta a acestei lucrari.

Ministerul Educatiei Nationale
Centrul National de Evaluare si Examinare

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN UNITATILE DE ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
30 iulie 2013

Proba scrisa
Terapie educationala complexa si integrata

BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE

VARIANTA 2
• Se puncteaza orice modalitate de rezolvare corecta a cerintelor.
• Nu se acorda fractiuni de punct. Nu se acorda punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
• Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se calculeaza prin împartireala 10 a punctajului total obtinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (45 de puncte)
A. câte 2 puncte pentru precizarea semnificatiei fiecaruia dintre cele patru concepte date 4x2p=8 puncte
B. -câte 1 punct pentru precizarea oricaror trei elemente componente ale procesului de
învatamânt 3x1p=3 puncte
-câte 3 puncte pentru prezentarea fiecaruia dintre cele trei elemente precizate 3x3p=9 puncte
-explicarea modului în care elementele componente ale procesului de învatamânt interactioneaza si conditioneaza derularea optima a activita.ii instructiv-educative la elevii cu CES 3 puncte
C. -câte 1 punct pentru precizarea oricaror trei dintre principiile procesului de învatamânt 3x1p=3 puncte
-câte 3 puncte pentru exemplificarea aplicarii fiecaruia dintre cele trei principii precizate în
activitatile instructiv-educative, de recuperare si integrare a elevilor cu CES 3x3p=9 puncte
D. evaluarea textului argumentativ:
-demonstrarea abilitatilor de argumentare 5 puncte
• Se acorda 5 puncte pentru relatie adecvata si nuantata idee-argument, utilizare de argumente convingatoare, formulare de judecati de valoare relevante, valorificând cunostintele de specialitate, într-un limbaj specific.
• Se acorda 3 puncte pentru relatie partial adecvata idee-argument, utilizare de argumente insuficient de convingatoare, formulare de judecati partial relevante, utilizare ezitanta a cunostintelor de specialitate, dar utilizând corect limbajul specific.
• Se acorda 2 puncte pentru inconsistenta relatiei idee-argument, idei nerelevante, schematism, utilizarea ezitanta a limbajului specific.
- calitatea organizarii ideilor 3 puncte
• Se acorda 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, în care constructia paragrafelor subliniaza
ideile în succesiune logica.
• Se acorda 2 puncte pentru text partial organizat, în care constructia paragrafelor nu subliniaza
ideile în succesiune logica.
• Se acorda 1 punct pentru text vag organizat, fara evidentierea unei structuri clare sau pentru o prezentare superficiala.
- incadrarea textului în limita de spatiu precizata 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)
-câte 2 puncte pentru precizarea oricaror doua metode didactice specifice 2x2p=4 puncte
-câte 2 puncte pentru prezentarea fiecareia dintre cele doua metode precizate 2x2p=4 puncte
-câte 5 puncte pentru exemplificarea utilizarii fiecareia dintre cele doua metode precizate în
activitatile de terapie educationala complexa si integrata destinate elevilor cu CES: exemplificare sugestiva, care ilustreaza în mod nuantat utilizarea metodei în activitatile cerute – 5p./ prezentare adecvata, la nivel teoretic, fara exemplificare – 3p. 2x5p=10 puncte
-câte 2 puncte pentru precizarea oricaror trei dintre caracteristicile metodelor didactice, cu aplicabilitate la elevii cu CES 3x2p=6 puncte
-câte 2 puncte pentru analizarea fiecareia dintre cele trei caracteristici precizate 3x2p=6 puncte
-explicarea specificului metodelor didactice din perspectiva utilizarii acestora în activitatile de
terapie educationala complexa si integrata destinate elevilor cu CES: explicare adecvata si convingatoare – 6p./ explicare superficiala, neconvingatoare – 1p. 6 puncte
-utilizarea adecvata a limbajului de specialitate 2 puncte
-încadrarea eseului în limita de spatiu precizata 1 punct
-calitatea organizarii ideilor 3 puncte
• Se acorda 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, în care constructia paragrafelor subliniaza
ideile în succesiune logica.
• Se acorda 2 puncte pentru text partial organizat, în care constructia paragrafelor nu subliniaza
ideile în succesiune logica.
• Se acorda 1 punct pentru text vag organizat, fara evidentierea unei structuri clare sau pentru o prezentare superficiala.
- demonstrarea abilitatilor de analizasi de argumentare 3 puncte
• Se acorda 3 puncte pentru relatie adecvatasi nuantata idee-argument, utilizare de
argumente convingatoare, formulare de judecati de valoare relevante, valorificând
cunostintele de specialitate.
• Se acorda 2 puncte pentru relatie partial adecvata idee-argument, utilizare de
argumente insuficient de convingatoare, formulare de judecati partial relevante, utilizare ezitanta
a cunostintelor de specialitate.
• Se acorda 1 punct pentru inconsistenta relatiei idee-argument, idei nerelevante, schematism.

SUBIECTE TITULARIZARE 2013- PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

         Daca dorim sa devenim profesori si ne place aceasta meserie, trecem prin diverse etape. Prima dintre ele ar fi examenul de titularizare, care de la un an la altul devine din ce in ce mai greu, si din ce in ce mai putine posturi titularizabile.
Ca sa fie mai usor pentru toata lumea, m-am gandit sa postez subiectele din acest an.


Ministerul Educatiei Nationale
Centrul National de Evaluare si Examinare

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN UNITATILE DE ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
30 iulie 2013

Proba scrisa
Psihopedagogie speciala
VARIANTA 2
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 4 ore.

SUBIECTUL I (45 de puncte)
În contextul educatiei speciale, procesul de învatamânt reprezinta cadrul de desfasurare a
activitatii instructiv-educative, de recuperare si integrare a elevilor cu CES prin dobândirea, de
catre acestia, a unui sistem de cunostinte, deprinderi, priceperi, capacitati, competente, achizitii
intelectuale si motrice prin care îsi formeaza conceptia despre lume, convingerile morale, trasaturile de caracter, precum si aptitudinile de cunoastere, cercetare si creatie.

A. Preciza si semnificatia conceptelor de curriculum, operationalizare a obiectivelor/competentelor,
mediu de instruire si strategii didactice. - 8 puncte
B. Prezentati trei elemente componente ale procesului de învatamânt, explicând totodata si modul în care acestea interactioneaza si conditioneaza derularea optima a activitatii instructiv-educative
la elevii cu CES. - 15 puncte
C. Exemplificati aplicarea a trei dintre principiile procesului de învatamânt în activitatile instructiveducative la elevii cu CES. -12 puncte
D. Elaborati un text, de o pagina (30 de rânduri), prin care sa argumentati caracterul formative educative al programelor de sprijin pentru elevii cu CES integrati în învatamântul de masa. -10puncte
 

SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)
Stiind ca metodele didactice reprezinta acele cai prin care elevii ajung la dobândirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice, analizati, în trei-patru pagini, metodele didactice utilizate în procesul instructiv-educativ al elevilor cu CES. În realizarea analizei veti avea în vedere urmatoarele repere:
-prezentarea a doua metode didactice specifice, exemplificând totodata si utilizarea acestor
metode în activitatile instructiv-educative destinate elevilor cu CES;
-analizarea a trei dintre caracteristicile metodelor didactice, cu aplicabilitate la elevii cu CES;
-explicarea necesitatii integrarii în lectie a activitatilor cu caracter practic-aplicativ pentru elevii cu CES.

Nota: Tratarea subiectului se va realiza din perspectiva tipului/ tipurilor de deficienta din institutia
în care candidatul îsi desfasoara activitatea sau în functie de domeniul de specializare a candidatului.
Se puncteaza si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate (2 puncte), respectiv încadrarea analizei în limita de spatiu precizata (1 punct).
Pentru calitatea organizarii ideilor se acorda 3 puncte, iar pentru demonstrarea abilitatilor de
analizasi de argumentare se acorda 3 puncte.

Mai jos va pun si baremul de corectare, cu siguranta asa o sa iti fie mai usor.

Ministerul Educatiei Nationale
Centrul National de Evaluare si Examinare

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN UNITATILE DE ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR
30 iulie 2013

Proba scrisa
Psihopedagogie speciala

BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE

VARIANTA 2
• Se puncteaza orice modalitate de rezolvare corecta a cerintelor.
• Nu se acorda fractiuni de punct. Nu se acorda punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
• Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se calculeaza prin împartireala 10 a punctajului total obtinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I
(45 de puncte)
A. câte 2 puncte pentru precizarea semnificatiei fiecaruia dintre cele patru concepte date
4x2p=8 puncte
B. câte 1 punct pentru precizarea oricaror trei elemente componente ale procesului de învatamânt 3x1p=3 puncte
-câte 3 puncte pentru prezentarea fiecaruia dintre cele trei elemente precizate 3x3p=9 puncte
-explicarea modului în care elementele componente ale procesului de învatamânt interactioneaza si conditioneaza derularea optima a activita.ii instructiv-educative la elevii cu CES 3 puncte
C. -câte 1 punct pentru precizarea oricaror trei dintre principiile procesului de învatamânt 3x1p=3 puncte
-câte 3 puncte pentru exemplificarea aplicarii fiecaruia dintre cele trei principii precizate în
activitatile instructiv-educative la elevii cu CES 3x3p=9 puncte
D. evaluarea textului argumentativ:
-demonstrarea abilitatilor de argumentare 5 puncte
• Se acorda
5 puncte pentru relatie adecvatasi nuantata idee-argument, utilizare de argumente convingatoare, formulare de judecati de valoare relevante, valorificând cunostintele de specialitate, într-un limbaj specific.
• Se acorda 3 puncte pentru relatie partial adecvata idee-argument, utilizare de argumente insuficient de convingatoare, formulare de judecati partial relevante, utilizare ezitanta a cunostintelor de specialitate, dar utilizând corect limbajul specific.
• Se acorda 2 puncte pentru inconsistenta relatiei idee-argument, idei nerelevante, schematism, utilizarea ezitanta a limbajului specific.
- calitatea organizarii ideilor 3 puncte
• Se acorda 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, în care constructia paragrafelor subliniaza
ideile în succesiune logica.
• Se acorda 2 puncte pentru text partial organizat, în care constructia paragrafelor nu
subliniaza ideile în succesiune logica.
• Se acorda 1 punct pentru text vag organizat, fara evidentierea unei structuri clare sau pentru o prezentare superficiala.
- încadrarea textului în limita de spatiu precizata 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)
-câte 2 puncte pentru precizarea oricaror doua metode didactice specifice 2x2p=4 puncte
-câte 2 puncte pentru prezentarea fiecareia dintre cele doua metode precizate 2x2p=4 puncte
-câte 5 puncte pentru exemplificarea utilizarii fiecareia dintre cele doua metode precizate în
activitatile instructiv-educative destinate elevilor cu CES: exemplificare sugestiva, care
ilustreaza în mod nuantat utilizarea metodei în activitatile cerute – 5p./ prezentare adecvata, la
nivel teoretic, fara exemplificare – 3p./ exemplificare corecta, dar fara particularizare pentru
elevii cu CES – 2p. 2x5p=10 puncte
-câte 2 puncte pentru precizarea oricaror trei dintre caracteristicile metodelor didactice, cu
aplicabilitate la elevii cu CES 3x2p=6 puncte
-câte 2 puncte pentru analizarea fiecareia dintre cele trei caracteristici precizate 3x2p=6 puncte
-explicarea necesitatii integrarii în lectie a activitatilor cu caracter practic-aplicativ pentru elevii
cu CES: explicare adecvatasi convingatoare – 6p./ explicare pertinenta, la nivel teoretic, fara
a face referire la elevii cu CES – 4p./ explicare superficiala, neconvingatoare – 1p. 6 puncte
-utilizarea adecvata a limbajului de specialitate 2 puncte
-încadrarea eseului în limita de spatiu precizata 1 punct
-calitatea organizarii ideilor 3 puncte
• Se acorda 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, în care constructia paragrafelor subliniaza
ideile în succesiune logica.
• Se acorda 2 puncte pentru text partial organizat, în care constructia paragrafelor nu
subliniaza ideile în succesiune logica.
• Se acorda 1 punct pentru text vag organizat, fara evidentierea unei structuri clare sau pentru o prezentare superficiala.
- demonstrarea abilitatilor de analizasi de argumentare 3 puncte
• Se acorda 3 puncte pentru relatie adecvatasi nuantata idee-argument, utilizare de argumente convingatoare, formulare de judecati de valoare relevante, valorificând cunostintele de specialitate.
• Se acorda 2 puncte pentru relatie partial adecvata idee-argument, utilizare de
argumente insuficient de convingatoare, formulare de judecati partial relevante, utilizare ezitanta
a cunostintelor de specialitate.
• Se acorda 1 punct pentru inconsistenta relatiei idee-argument, idei nerelevante, schematism.

Barem de evaluare si de notare Varianta 2
Proba scrisa la psihopedagogie speciala

DESCRIEREA UNEI ACTIVITAŢI- abordarea naturală a conversaţiei

1. Profesorul poate utiliza o abordare formală mai uşoară pentru a putea furniza copilului toate datele necesare în efectuarea sarcinii.

            Profesorul şi copilul sunt aşezaţi la masa de lucru. Ȋntre cei doi există un paravan. Scopul exerciţiului : copilul realizează un desen (identic cu al profesorului) doar pe baza instrucţiunilor auditive primite de către profesor din spatele paravanului. Tema: “Parcul toamna.”

Profesorul descrie ce face propoziţie de propozitie. Sarcina copilului este aceea de a asculta şi de a desena la fel cu profesorul, de a folosi aceleaşi culori, de a poziţiona corect totul în pagină, de a reuşi să amestece culorile, toate realizate doar pe baza informaţiilor primite pe cale auditivă.

Profesorul ghidează copilul. Acesta îşi selectează vocabularul şi propoziţiile în funcţie de întrebările şi răspunsurile copilului, pe măsură ce acesta înaintează în sarcină.

Copiii de 7- 8 ani pot sta în sarcină aproximativ 30 min.

La sfârşit se pot compara cele două desene, şi copilul trebuie încurajat că poate urma instrucţiuni verbale doar pe cale auditivă.

2. Profesorul propune unui copil cu deficienţă de auz să îşi imagineze că merge în excursie cu părinţii şi cu sora lui mai mică. Inainte de a începe exerciţiul profesorul poartă un dialog cu el şi îl întreabă pe copil unde ar vrea să meargă, ce i-ar place să viziteze, dacă îi place mai mult la mare sau la munte, etc. In faţa copilului sunt planşe cu mijloace de transport (avion, maşină, tren, autocar, etc) şi alte planşe cu fiecare mijloc de transport pe unde merge. Profesorul îi poate cere copilului să facă o clasificare a mijloacelor de transport preferate lui, să îi spună care este ultimul mijloc de transport cu care el a fost în excursie, atunci când va fi mare ce meserie va alege : dintre şofer, pilot, conductor, etc.- tot acest dialog având loc prin abordarea naturală a conversaţiei.

Examen titularizare psihopedagogie speciala 2012

Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

Centrul National de Evaluare si Examinare

Probă scrisă la

psihopedagogie specială

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN UNITĂłILE DE ÎNVĂłĂMÂNT PREUNIVERSITAR

2 august 2012

Proba scrisă

Psihopedagogie speciala

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 4 ore.

SUBIECTUL I (45 de puncte)

În contextul educatiei speciale, mijloacele de învătământ îsi relevă utilitatea în măsura în care este asigurată integrarea corespunzătoare a acestora în activitatea didactică, astfel încât să conducă la o bună transmitere, receptare si asimilare a mesajelor didactice si, implicit, la valorificarea deplină a principiilor didacticii si atingerea obiectivelor pedagogice.

A. Explicati semnificatia notiunii de mijloace de învătământ. -10 puncte

 

B. Prezentati rolul mijloacelor de învătământ în aplicarea principiilor didactice, în educatia copiilor cu CES. -10 pucte

C. Descrieti functiile didactice ale mijloacelor de învătământ. -10 puncte 

D. Elaborati un text, de aproximativ una-două pagini, prin care să argumentati particularitătile utilizării mijloacelor de învătământ în educatia specială, pornind de la prezentarea caracteristicilor a trei tipuri de mijloace de învătământ. - 15 puncte

SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)

 Stiind că evaluarea este o componentă fundamentală a procesului de învătământ, care contribuie la asigurarea calitătii actului didactic, evidentiind valoarea, performantele si eficienta cadrului didactic, pe de o parte, si randamentul scolar al elevilor, pe de altă parte, analizati, în trei-patru pagini, specificul evaluării procesului instructiv-educativ-recuperativ-compensatoriu la elevii cu CES. În realizarea analizei veti avea în vedere următoarele repere:

- Descrierea obiectivelor (3) si functiilor (3) evaluării, cu aplicabilitate la elevii cu CES;

- Exemplificarea specificului utilizării metodelor de evaluare traditionale si complementare,

folosite la elevii cu CES;

- Prezentarea tipologiei itemilor (clasificare, caracterizare, reguli de proiectare, modalităti de

evaluare si notare);

- Justificarea importantei evaluării în asigurarea reusitei scolare, ca urmare a reorganizării

activitătilor din învătământul special si special integrat, în vederea dezvoltării psihointelectuale si socioafective armonioase a elevilor cu CES.

Nota

Tratarea subiectului se va realiza din perspectiva tipului/ tipurilor de deficientă din institutia

 

în care candidatul îsi desfăsoară activitatea sau în functie de domeniul de specializare a

 

candidatului.

 

Se puncteaza:

si utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (1 punct), respectiv încadrarea

analizei în limita de spatiu precizată (1 punct).

Pentru calitatea organizării ideilor se acordă 3 puncte, iar pentru demonstrarea abilitătilor de

analiză si de argumentare se acordă 3 puncte.

JOCURI DE STIMULARE A COMUNICARII

JOCUL 1. JOCUL CONTRARIULUI

Mărimea grupului: 10-15 participanţi

Timp: 15 min
Material: nimic
Obiective: A percepe posibilităţile şi dificultăţile de a comunica ceva prin diferite metode. A ajunge la comunicarea verbală şi non-verbală la nivel de persoană şi grup.

Procedură: Grupul se divizează, fiecare grup având un număr egal de membrii. Se aranjează două şiruri astfel încât fiecare să aibă în faţă o persoană din celălalt grup la o distanţă de 3 metri. Animatorul jocului prezintă succesiv sau alternativ următoarele condiţii:

• Vorbiţi cu una dintre persoanele din grupul de vis-a-vis
• Comunicaţi cu privirea cu o persoană din celălalt grup
• Intraţi în contact cu cineva din grupul din faţă prin  inetrmediul gesturilor
• Conversaţi între grupuri ca echipe.

Evaluare: mai întâi pe perechi, apoi cu tot grupul. Doritorii să se exprime cu s-au simţit în interiorul grupului. Cum s-a perceput distanţa ?

 

 

JOCUL 2. DICTAREA DESENELOR

Mărimea grupului : 10 -30 participanţi
Timp : 40 min
Materiale: material pentru desen
Obiective : A favoriza comunicarea verbală. A analiza limitele unei comunicări uni-planice.
Procedură: Trebuie să fie foarte clar, că până la sfârşitul exerciţiului nu se poate privi, nici desenele perechi, nici ale vecinilor. Pe parcursul evaluării se vor vedea diferenţele şi asemănările dintre desenele executate în baza diferitelor regului.

Grupul se separă pe perechi, membrii cărora stau cu spatele unul la altul fără a se privi sau atinge. Animatorul împarte fiecărei perechi câte un desen, din NOTE 1.

Persoana ce va dicata, va încerca să “povestească” desenul, fără ca cealaltă persoană să poată pune întrebări sau să întoarcă capul.

Când cei ce dictează consideră că exerciţiul e terminat, fiecare, fără a controla, se schimbă cu rolurile. La o nouă alternare a rolurilor regulile se schimbă. De această dată cine desenează poate da orice fel de intrebări, însă tot fără a vedea desenul.

Exercitiul poate fi repetat, schimbând rolurile în cadrul perechii, şi cu un nou desen.

 Evaluare: Se compară desenele realizate, vorbind despre emoţiile trăite. Se poate compara timpul, cât a durat, pentru a-l face cu sau fără întrebări. Cum vă simţeaţi doar ascultând? Doar dictând? Iar atunci când ambii puteati vorbi? Ce tip de comunicare aţi folosit şi cum o apreciaţi pentru ambele cazuri?

            Cum influenţează alte canale conversaţia: privirea, expresai feţei...etc. Care sunt problemele comunicării verbale?

 

 

JOCUL 3: LUAREA RAPIDĂ A DECIZIILOR

Mărimea grupului: 10-30 partcipanţi
Timp: 30 min
Material: nimic
Obiective: A învăţa să se concentreze asupra esenţialului pentru luarea deciziilor. A dezvolta creativitatea în vederea cautării unor soluţii rapide în situaţii dificile.
Procedură: Se divizează grupul în echipe a câte 3-4 membrii. Timpul de meditaţie va fi foarte scurt de 30 sec. Animatorul prezintă diferite situaţii, acordând timp pentru ca grupurile să-şi formuleze soluţiile. Apoi, în acelaşi fel, se procedează şi în celelalte situaţii (aprox 6). La sfârşitul jocului, se recitesc situaţiile şi se asculltă soluţia ficărui grup. Inainte de atrece la o nouă situaţie, se face o evaluare a soluţionării celei precedente.
Note : exemple de situaţii

1.      ieşind de la cinema, observi că cineva înceracă să-ţi deschidă maşina. Ce faci?

2.      eşti moderatorul unei întruniri importante, iar un grup deranjează liniştea. Ce faci?

3.      organizaţi o conferinţă despre pace şi non violenţă. Sala e plină. Deodată poliţia vă anunţă că a fost o avertizare despre existenţa unei bombe în local.

4.      nişte prieteni au plecat într-o călătorie şi ţi-au lăsat cheia de la apartament. Noaptea aceasta vei dormi acolo singur. La miezul nopţii auzi că se deschide uşa. Ce faci?

 

 

JOCUL 4. CU MÂINILE ȊN LUT/PLASTELINA

Mărimea grupului: 10-30 partcipanţi

Timp: 30 min

Material: nimic

Obiective: A stimula comunicarfea prin canale alternative. A stimula laurea deciziilor.
Procedură: Se leaga ochii tuturor jucătorilor care nici nu pot vorbi şi nici emite vreun sunet. Perechile se formează pe nevăzute. Fiecare pereche se situează faţă în faţă. Ȋntre ei se pune bucata de plastilină, destul de moale şi mare pentru a o putea modela. Apoi mâinile participanţilor sunt puse pe această bucată şi ei sunt rugaţi să modeleze ceva împreună.
Evaluare: Cum aţi decis ce să faceţi?  Cine a luat decizia? Cum s-a produs comunicarea?

 

 

Program experimental privind dezvoltarea competentei morfologice

Descrierea unui program experimental longitudinal privind dezvoltarea competenţei morfologice la copii cu dificultǎţi de învǎţare

PROBA M1

Formeazǎ familia lexicalǎ urmǎtoarelor cuvinte.

Ex: a minţi: minciunǎ , mincinos;

1. bun: bunǎ, buni, bune, a îmbunǎtǎţi, îmbunǎtǎţit, bunǎtǎţi, îmbunat, a îmbuna  .

2. muncǎ: muncitor, muncitoresc, a munci, minci, muncitoare, muncitoreşte.

3. grǎdinǎ: grǎdinar, grǎdinǎreasǎ, grǎdinǎresc, grǎdinǎrit, grǎdiniţǎ.

 

PROBA M2        

A1: producerea unui derivat , care este un substantiv,  pornind de la o bazǎ, care este adjectiv

Ex: sǎrac → aceşti oameni trǎiesc în…..sǎrǎcie

1. bogat → : El trǎieşte în ….. (bogǎţie)

2. mândru → : Tu eşti plin de……. (mândrie)

3. prost →: Ai facut vreo …… (prostie)?

A2 : subiectul trebuie sǎ identifice  prin completarea unei propoziţii, baza cuvântului derivat. Pornind de la o bazǎ care este un substantiv, trebuie format adjectivul.

1. înǎlţime →: Bǎiatul este foarte…….(înalt)

2. uşurinţǎ →: Cred cǎ este ……(uşor) sǎ rezolvi aceastǎ problemǎ.

3. fericire →: Eu cred ca tu eşti…….(fericit)

PROBA M3

Emiterea unor judecǎţi asupra segmentǎri morfologice. Subiectul trebuie sǎ indice dacǎ un cuvânt poate fi sau nu segmentat în unitǎţi de sens mai mici.  Pseudosufixe.

Ex: preţuit

1. destupa – desface

2. insecticid – insensibil

3. convins – concetǎţean

PROBA M4 – Abilitǎţi de segmentare morfologicǎ

Ex: vis – visǎtor → vi – sǎ- tor

A1- Cu tǎieturǎ silabicǎ

1. bun – bunǎtate → bu-nǎ-ta-te

2. cuib – cuibǎrealǎ → cui-bǎ-rea-lǎ

3. brad – brǎduleţ → brǎ- du-leţ

A2- Fǎrǎ tǎieturǎ silabibcǎ

1. ceai – ceainic → ceai-nic

2. bǎi – bǎiţǎ → bǎ-i-ţǎ

3. bea – beatǎ → bea-tǎ

PROBA M5- Identificare morfemicǎ.

1. cal – cǎluţ, mǎnz, cǎluşicǎ

2. ţarǎ – munte , ţǎrişoarǎ, ţǎruţǎ

3. cafea – cafeluţǎ, ceaşcǎ, cafetioarǎ

PROBA M6 - Derivare de pseudocuvinte.

Ex:

1. O bibilucǎ micǎ este o bibiluţǎ, cel care bibileşte este un bibilitor.

2. O bǎrcicǎ mica este o bǎrciţǎ, cel care bǎrceşte este un bǎrcitor.

3. O breţea micǎ este o breţiţa, cel care breţeşte este un breţitor.

AFAZIA-Evaluarea tulburarilor de limbaj la adulti

1.    Sarcini de memorie auditivǎ

a) Recunoaşterea sau repetiţia numerelor

Ex: Aratǎ: 1, 2, 3                                               input-A; output -G

       Spune dupǎ mine: 3, 5, 6

                                                                           input-A; output-V

Ex: Aratǎ: 4, 5, 6

       Spune dupǎ mine: 2, 4, 7   

Ex: Aratǎ: 7, 8, 9

       Spune dupǎ mine: 1, 8, 9

Ex: Aratǎ: 10, 11, 12

       Spune dupǎ mine: 0, 13, 15

Ex: Aratǎ: 13, 14, 15

       Spune dupǎ mine: 3, 8, 7

b) Recunoaşterea sau repetiţia cuvintelor

Ex: Atinge cercul verde şi pǎtratul roşu.                              input-A; output-G

       Spune dupǎ mine: bal, pom, bob, mac.                          input-A; output-V

Ex: Atinge pǎtratul albastru şi pǎtratul roşu.

      Spune dupǎ mine: mai, mal, nai, nod.

Ex: Atinge cercul galben mic şi triunghiul verde.

      Spune dupǎ mine: pod, pat, mar, duş.

Ex: Atinge rombul negru şi cercul mare mov.

       Spune dupǎ mine: cub, suc, lac, ac.

Ex: Atinge rombul mare maro şi triunghiul albastru.

       Spune dupǎ mine: bec, leu, cal, foc.

c) Recunoaşterea sau repetiţia structurilor substantivale

Ex: Aratǎ: copilul                                                   input–A; output-G

       Spune dupǎ mine: copilul                                input – A; output-V

Ex: Aratǎ: oaia

      Spune dupǎ mine: oaia

Ex: Aratǎ: leul

      Spune dupǎ mine: leul

Ex: Aratǎ: avionul

       Spune dupǎ mine: avionul

Ex: Aratǎ: pomul.

       Spune dupǎ mine: pomul

d) Recunoaşterea sau repetiţia structurilor verbale

Ex: Aratǎ: Bea apa.                                                    input-A; output-G

       Spune dupǎ mine: Bea apa.                                 input-A; output-V

Ex: Aratǎ: Culege floarea.

      Spune dupǎ mine: Culege floarea.

Ex: Aratǎ: Maşina cade jos.

       Spune dupǎ mine: Maşina cade jos.

Ex: Aratǎ: Deschide uşa.

       Spune dupǎ mine: Deschide uşa.

Ex: Aratǎ: Deseneazǎ casa.

      Spune dupǎ mine: Deseneazǎ casa.

e) Recunoaşterea sau repetiţia propoziţiilor

Ex: Aratǎ: Mama şterge geamul.                                       input-A; output-G

      Spune dupǎ mine: Mama şterge geamul.                     input-A; output-G

Ex: Aratǎ: Fata taie frunza.

      Spune dupǎ mine: Fata taie frunzǎ.

Ex: Aratǎ: Mingea este sub maşina.

      Spune dupǎ mine: Mingea este sub maşina.

Ex: Aratǎ: Balonul zboarǎ peste casǎ.

      Spune dupǎ mine: Balonul zboarǎ peste casǎ.

Ex: Aratǎ: Fata se spalǎ pe faţǎ.

       Spune dupǎ mine: Fata se spalǎ pe faţǎ.

2. Sarcini de comprehensiune verbalǎ.

a) Recunoaşterea obiectelor numite

Ex: Aratǎ câinele.                                                                 input-A; output-G

Ex: Aratǎ cana.

Ex: Aratǎ avionul.

Ex: Aratǎ inelul.

Ex: Aratǎ maşina.

b) Recunoaşterea evenimentelor numite

Ex: Aratǎ acţiunea: a ridica                                                       input-A; output-G

Ex: Aratǎ acţiunea: a deschide
Ex: Aratǎ acţiunea : a privi
Ex: Aratǎ acţiunea: a se căţǎra / a urca
Ex: Aratǎ acţiunea: a cânta

c) Recunoaşterea relaţiilor numite

Ex: Aratǎ animalele.                                                                          input-A; output-G

Ex: Aratǎ florile.
Ex: Aratǎ cifrele.   
Ex: Arat creioanele.
Ex: Aratǎ culorile.

d) Recunoaşterea a doua sau mai multe obiecte, evenimente, relaţii numite.

Ex: Aratǎ sfertul (din întreg) şi ceasul.                                         input-A; output-G

      Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a sta şi a fugi.                                input-A; output-G

      Aratǎ animalele şi în faţǎ.                                                        input-A; output-G

Ex: Aratǎ jumatate (din întreg) şi maşina.

      Arată acţiunile urmǎtoare: a desena şi a scrie.

      Aratǎ florile şi sus.

Ex: Aratǎ întreg şi ineleul.

      Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a cânta  şi a şterge.

      Aratǎ culorile şi jos.

Ex: Aratǎ jumǎtate şi pisica.

       Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a se îmbrǎca şi a sǎri.

       Aratǎ jucǎriile şi în spate.

Ex: Aratǎ sfertul (din întreg) şi trenul.

      Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a împinge şi a trage.

      Aratǎ culorile şi acolo.

e) Recunoaşterea categoriilor numite

Ex: Aratǎ fructele.                                                                               input-A; output-G

Ex: Aratǎ animalele.
Ex: Aratǎ uneltele.
Ex: Aratǎ mijloacele de transport.
Ex: Aratǎ florile.
 

f) Recunoaşterea a douǎ sau mai multe categorii numite

Ex: Aratǎ animalele şi legumele.                                                     input-A; output-G

 Ex: Aratǎ fructele şi mijloacele de transport.

Ex: Aratǎ îmbrǎcǎmintea şi anotimpurile.
Ex: Aratǎ jucǎriile şi literele.
Ex: Aratǎ legumele şi cifrele.
 

g) Recunoaşterea obiectelor când este datǎ funcţia lor

Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la pictat.                                      input-A; output-G

Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la mâncat.
Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la pescuit.
Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la fotbal.
Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la cântat.

h) Recunoaşterea a doua obiecte când este datǎ funcţia lor.

Ex: Indicǎ obiectul pentru a cumpǎra lucruri şi acela folosit pentru pieptǎnat pǎrul.

input-A, output-G
Ex: Indicǎ obiectul pentru a tǎia lucruri şi acela folosit pentru citit.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a pescui şi acela folosit pentru joacǎ.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a cǎlca haine şi acela folosit pentru mǎturat.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a sta şi acela folosit pentru cântat.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a mǎsura timpul şi acela folosit pentru a lumina camera.

i) Recunoaşterea unui eveniment descris.

Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem în fiecare searǎ. (dormim, somn).

(input-A; output –G)

Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem în fiecare dimineaţǎ. (spǎlatul pe dinţi)

Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem în fiecare zi. (mâncǎm)
Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ cum ne sǎrbǎtorim ziua de naştere. (tort)
Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem când iubim.(sǎrutǎm)
Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem când suntem bolnavi. (luǎm medicamente)

j) Recunoaşterea a douǎ evenimente descrise

Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ mâncarea preparatǎ şi spre acea care aratǎ mersul la lucru.

input-A, output-G

Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ costumul croit şi spre cea care aratǎ plimbarea.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ castelul de nisip şi spre cea care aratǎ mersul cu bibicleta.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ jocul şi spre cea care aratǎ alergatul.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ tǎiatul florii şi spre cea care aratǎ mersul cǎtre casǎ.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ sǎritul într-un picior şi spre cea care aratǎ zburatul sǎritul  
      peste ladǎ.

k) Recunoaşterea de obiecte, evenimente, relaţii identice din punct de vedere semantic (2,3,4)

Ex: Indicǎ acele cuvinte care potrivesc: cumpǎrǎturi, mers, gǎtit.                        input-A, output-G
Ex: floare, buchet, gradinǎ cu flori
Ex: câine, zgardǎ, os
Ex: pompieri, foc, apǎ
Ex: spital, bolnavi, suferi
Ex: scaun, masǎ, bucǎtǎrie

l) Recunoaşterea rimei

Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul mazǎre.                                        input-A, output-G

Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul sufragerie (farfurie).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul pijamale (animale).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul papagal (egal).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul mǎrţişor (beţişor).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul trandafir (safir).
 

m) Recunoaşterea antonimelor

Ex: Aratǎ opusul lui sus.                                                                                      input-A, output-G

Ex: Aratǎ opusul lui alb / negru.
Ex: Aratǎ opusul la aproape / departe.
Ex: Aratǎ opusul lui lung/ scurt.
Ex: Aratǎ opusul lui gras / slab.
Ex: Aratǎ opusul lui înalt / scund.

n) Recunoaşterea sinonimelor.

Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul suspin (oftat).            input-A, output-G

Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul bal (dans, petrecere.)
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul dar (cadou).
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul duşmǎnie (urǎ).
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul pace (linişte, calm).
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul rai (paradis).
 

o) Urmǎrirea instruţiunilor

Ex: Sunǎ clopoţelul.                                                                            input-A, output-G

Ex: Apasǎ butonul.
Ex: Închide televizorul.
Ex: Scoate din prizǎ.
Ex: Deschide uşa.
Ex: Ia haina.

p) Înţelegerea propoziţiilor concrete

Ex: Aceasta este o ceaşcǎ.                                                                       input-A, output-G

Ex: Acesta este un inel.
Ex: Acesta este un bǎtrân.
Ex: Acesta este un câine.
Ex: Acesta este un vapor.
Ex: Aceasta este o rama.
 

q) Înţelegerea propoziţiilor abstracte

Ex: O piatrǎ se va scufunda în apǎ.                                                                input-A, output-G

Ex: Dacǎ ai bani eşti fericit?
Ex: Cad frunzele copacilor vara?
Ex: Apa stinge focul?
Ex: Copiii au aceleaşi drepturi indiferent de culoarea pielii?
Ex: Poliţistul este prienten cu hoţul?

r) Înţelegerea relaţiilor complexe sau abstracte în propoziţii.

        input-A, output-G,V

-relaţii de comparaţie: Existǎ clǎdiri mai mari în oraş?

# Mingea este mai mare decât balonul.

# Maria este mai frumoasǎ decât Ioana.

# Tu eşti la fel de inteligent ca şi mama ta.

#  Ea este cea mai fumoasǎ.

# Tu eşti mai silitor decât sora ta.

-relaţii de posesie: Pǎlǎria este a fetei?

# Jocul este al meu?

#Pantalonii sunt ai bǎiatului?

# Carţile sunt ale Ancǎi?

# Ochelarii sunt ai bunicii?

# Creioanele sunt ale copiilor?

-relaţii spaţiale: Bǎrbatul merge în faţa pisicii?

# Pisica stǎ în faţa câinelui?

# Sticla este pe masa?

# Buburuza este sub frunza?

# Maşina este lângǎ televizor?

# Pasǎrea zboarǎ sus?

 

-relaţii temporale: Prânzul se ia înaintea micului dejun?

# Pastila pentru rǎceala se ia dupǎ mâncare?

# Te speli pe dinţi înainte sǎ mergi la culcare?

# Maioul se ia înaintea bluzei?

# Pantoful se ia înaintea şosetei?

# Ziua de sâmbatǎ e înaintea zilei de joi?

 

-relaţii inferenţiale: Bǎrbatul taie friptura. A folosit cuţitul?

# Fata taie materialul. A folosit foarfeca?

# Bunicul taie cablul. A folosit briceagul?

# Mama taie cozonac. A folosit cuţitul.

# Copilul se spalǎ pe dinţi. A folosit sǎpunul?

# Mama a deschis dulapul. A folosit cheia?

-relaţii familiale: Fratele mamei tale este matuşa ta?

# Fratele tǎu este unchiul nepotului meu?

# Verisoara ta este copilul mamei tale?

# Bunica ta este mama tatǎlui meu?

# Tatǎl tǎu este soţul mǎtuşii mele?

#Nepotul tǎu este copilul bunicii tale?

-relaţii parte –întreg: Laptele provine de la vaci?

# Carnea provine de la porc?

# Oul provine de la gǎinǎ?

# Zahǎrul se face din sfeclǎ?

# Uleiul provine de la cartofi?

# Mâna ta face parte din corpul tǎu?

-relaţii obiect acţiune: O maşinǎ poate fi condusǎ?

# O uşǎ poate fi închisǎ?

# Oul se poate sparge?

# Covorul se poate bate?

# Pantoful se încalţǎ?

# Geamul se poate sparge?

-relaţii cauzǎ-efect: Fumul poate provoca….?

#Vinul poate duce la………?

# Focul poate provoca…..? (arsuri)

# Mâncarea poate provoca ……..? (alergii/intoxicaţii)

# Ceapa poate provoca …….? (lacrimi)

# Cuţitul poate …….? (rǎni)

-relaţii secvenţiale: Erau indieni în SUA înainte de sosirea oamenilor albi?

# Înainte de Al doilea Razboi Mondial a fost Primul Rǎzboi Mondial?

# Înainte de felul întâi se mǎnâncǎ supa?

# Înainte a mânca ne spǎlǎm pe mâini?

# Înainte de a ploua se adunǎ norii?

# Înainte sǎ rǎsarǎ luna apune soarele?

-relaţii de grad: Este arul mai mare decât metrul pǎtrat?

# Este metrul mai lung decât un centimetru?

# Este centimetrul mai scurt decât metrul?

# Este o milǎ mai mare decât un kilometru?

# Este decilitrul mai mare decât litrul?

# Vara, ziua este mai lungǎ decât noaptea?

-relaţii de antonimie: Este ziua opusul nopţii?

#Este jos opusul lui sus?

#Este stânga opusul dreaptei? 

# Este departe opusul aproapelui?

#Este tare opusul încetului?

#Este aici opusul la acolo?

-relaţii de sinonimie: A suspina înseamnǎ acelaşi lucru cu a plânge?

# A buzunǎri înseamnǎ acelaşi lucru cu a fura?

# Rai înseamnǎ acelaşi lucru cu paradis?

# Rapid înseamnǎ acelaşi lucru cu iute?

# Test înseamnǎ acelaşi lucru cu probǎ?

# A face înseamnǎ acelaşi lucru cu a produce?

3.    Comprehensiunea conţinutului categoriilor

-          existenta: Aratǎ spre pǎlǎrie.

# Aratǎ spre maşinǎ.

# Aratǎ spre bancǎ.

# Aratǎ spre lac.

# Aratǎ spre cadǎ.

# Aratǎ spre casǎ.

-          nonexistenţa: Aratǎ spre. S-a mâncat toatǎ pizza.

# Aratǎ spre. S-a terminat toatǎ apa.

# Aratǎ spre. S-a sfârşit filmul.

# Aratǎ spre. S-a terminat supa.

# Aratǎ spre. Cuşca câinelui este goalǎ.

# Aratǎ spre. Meciul s-a terminat.

-repetare: Aratǎ spre: Bǎrbatul se întoarce.

# Aratǎ spre.Mingea se rostogoleşte.

# Aratǎ spre. Roata se învârte.

# Aratǎ spre. Femeia pleacǎ.

# Aratǎ spre. Piciorul s-a vindecat.

# Aratǎ spre. Moş Crǎciun revine în fiecare an.

-respingere: Aratǎ spre: El refuzǎ sǎ facǎ baie.

# Aratǎ spre. Tu nu vrei sǎ citeşti.

# Aratǎ spre. Ea refuzǎ sǎ vorbeascǎ.

# Aratǎ spre. El nu acceptǎ scuzele mele.

# Aratǎ spre. Ea neagǎ afirmaţiile tale.

# Aratǎ spre. Ei nu admit cǎ au greşit.

-negare: Aratǎ spre: Ceaşca nu este galbenǎ.

# Aratǎ spre. Caietul nu este pe masǎ.

# Aratǎ spre. Penarul nu este în geantǎ.

# Aratǎ spre. Pixul nu este al meu.

# Aratǎ spre. Maşina nu porneşte.

# Aratǎ spre. Cartea aceasta nu am citit-o.

-posesie: Aratǎ spre haina femeii.

#Aratǎ spre jucǎria bǎiatului.

#Aratǎ spre farfuria mamei.

#Aratǎ sper haina verişoarei.

#Aratǎ spre paharul bunicii.

#Aratǎ spre caietul lui.

-atribuire: Aratǎ cercul roşu mare.

# Aratǎ papuşa albastrǎ micǎ.

# Aratǎ pǎtratul verde mic.

# Aratǎ bolul mare roşu.

# Aratǎ  maşina galbenǎ mijlocie.

# Aratǎ mingea mov mare.

 

Înţelegerea paragrafelor (cu întrebǎri.)

Citeşte paragraful

      Afarǎ este iarnǎ şi frig. Ioana s-a gândit sǎ meargǎ pânǎ la bunicul ei. Pe drum, se întâlneşte cu Andreia , prietena ei, care mergea la patinoar. Nu a stat mult pe gânduri şi a mers şi ea. Odatǎ ajunse acolo a început sǎ ningǎ. Totul în jurul lor a devenit alb.

A fost Ioana în parc?