AFAZIA-Evaluarea tulburarilor de limbaj la adulti

1.    Sarcini de memorie auditivǎ

a) Recunoaşterea sau repetiţia numerelor

Ex: Aratǎ: 1, 2, 3                                               input-A; output -G

       Spune dupǎ mine: 3, 5, 6

                                                                           input-A; output-V

Ex: Aratǎ: 4, 5, 6

       Spune dupǎ mine: 2, 4, 7   

Ex: Aratǎ: 7, 8, 9

       Spune dupǎ mine: 1, 8, 9

Ex: Aratǎ: 10, 11, 12

       Spune dupǎ mine: 0, 13, 15

Ex: Aratǎ: 13, 14, 15

       Spune dupǎ mine: 3, 8, 7

b) Recunoaşterea sau repetiţia cuvintelor

Ex: Atinge cercul verde şi pǎtratul roşu.                              input-A; output-G

       Spune dupǎ mine: bal, pom, bob, mac.                          input-A; output-V

Ex: Atinge pǎtratul albastru şi pǎtratul roşu.

      Spune dupǎ mine: mai, mal, nai, nod.

Ex: Atinge cercul galben mic şi triunghiul verde.

      Spune dupǎ mine: pod, pat, mar, duş.

Ex: Atinge rombul negru şi cercul mare mov.

       Spune dupǎ mine: cub, suc, lac, ac.

Ex: Atinge rombul mare maro şi triunghiul albastru.

       Spune dupǎ mine: bec, leu, cal, foc.

c) Recunoaşterea sau repetiţia structurilor substantivale

Ex: Aratǎ: copilul                                                   input–A; output-G

       Spune dupǎ mine: copilul                                input – A; output-V

Ex: Aratǎ: oaia

      Spune dupǎ mine: oaia

Ex: Aratǎ: leul

      Spune dupǎ mine: leul

Ex: Aratǎ: avionul

       Spune dupǎ mine: avionul

Ex: Aratǎ: pomul.

       Spune dupǎ mine: pomul

d) Recunoaşterea sau repetiţia structurilor verbale

Ex: Aratǎ: Bea apa.                                                    input-A; output-G

       Spune dupǎ mine: Bea apa.                                 input-A; output-V

Ex: Aratǎ: Culege floarea.

      Spune dupǎ mine: Culege floarea.

Ex: Aratǎ: Maşina cade jos.

       Spune dupǎ mine: Maşina cade jos.

Ex: Aratǎ: Deschide uşa.

       Spune dupǎ mine: Deschide uşa.

Ex: Aratǎ: Deseneazǎ casa.

      Spune dupǎ mine: Deseneazǎ casa.

e) Recunoaşterea sau repetiţia propoziţiilor

Ex: Aratǎ: Mama şterge geamul.                                       input-A; output-G

      Spune dupǎ mine: Mama şterge geamul.                     input-A; output-G

Ex: Aratǎ: Fata taie frunza.

      Spune dupǎ mine: Fata taie frunzǎ.

Ex: Aratǎ: Mingea este sub maşina.

      Spune dupǎ mine: Mingea este sub maşina.

Ex: Aratǎ: Balonul zboarǎ peste casǎ.

      Spune dupǎ mine: Balonul zboarǎ peste casǎ.

Ex: Aratǎ: Fata se spalǎ pe faţǎ.

       Spune dupǎ mine: Fata se spalǎ pe faţǎ.

2. Sarcini de comprehensiune verbalǎ.

a) Recunoaşterea obiectelor numite

Ex: Aratǎ câinele.                                                                 input-A; output-G

Ex: Aratǎ cana.

Ex: Aratǎ avionul.

Ex: Aratǎ inelul.

Ex: Aratǎ maşina.

b) Recunoaşterea evenimentelor numite

Ex: Aratǎ acţiunea: a ridica                                                       input-A; output-G

Ex: Aratǎ acţiunea: a deschide
Ex: Aratǎ acţiunea : a privi
Ex: Aratǎ acţiunea: a se căţǎra / a urca
Ex: Aratǎ acţiunea: a cânta

c) Recunoaşterea relaţiilor numite

Ex: Aratǎ animalele.                                                                          input-A; output-G

Ex: Aratǎ florile.
Ex: Aratǎ cifrele.   
Ex: Arat creioanele.
Ex: Aratǎ culorile.

d) Recunoaşterea a doua sau mai multe obiecte, evenimente, relaţii numite.

Ex: Aratǎ sfertul (din întreg) şi ceasul.                                         input-A; output-G

      Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a sta şi a fugi.                                input-A; output-G

      Aratǎ animalele şi în faţǎ.                                                        input-A; output-G

Ex: Aratǎ jumatate (din întreg) şi maşina.

      Arată acţiunile urmǎtoare: a desena şi a scrie.

      Aratǎ florile şi sus.

Ex: Aratǎ întreg şi ineleul.

      Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a cânta  şi a şterge.

      Aratǎ culorile şi jos.

Ex: Aratǎ jumǎtate şi pisica.

       Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a se îmbrǎca şi a sǎri.

       Aratǎ jucǎriile şi în spate.

Ex: Aratǎ sfertul (din întreg) şi trenul.

      Aratǎ acţiunile urmǎtoare: a împinge şi a trage.

      Aratǎ culorile şi acolo.

e) Recunoaşterea categoriilor numite

Ex: Aratǎ fructele.                                                                               input-A; output-G

Ex: Aratǎ animalele.
Ex: Aratǎ uneltele.
Ex: Aratǎ mijloacele de transport.
Ex: Aratǎ florile.
 

f) Recunoaşterea a douǎ sau mai multe categorii numite

Ex: Aratǎ animalele şi legumele.                                                     input-A; output-G

 Ex: Aratǎ fructele şi mijloacele de transport.

Ex: Aratǎ îmbrǎcǎmintea şi anotimpurile.
Ex: Aratǎ jucǎriile şi literele.
Ex: Aratǎ legumele şi cifrele.
 

g) Recunoaşterea obiectelor când este datǎ funcţia lor

Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la pictat.                                      input-A; output-G

Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la mâncat.
Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la pescuit.
Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la fotbal.
Ex: Aratǎ obiectul care este folosit la cântat.

h) Recunoaşterea a doua obiecte când este datǎ funcţia lor.

Ex: Indicǎ obiectul pentru a cumpǎra lucruri şi acela folosit pentru pieptǎnat pǎrul.

input-A, output-G
Ex: Indicǎ obiectul pentru a tǎia lucruri şi acela folosit pentru citit.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a pescui şi acela folosit pentru joacǎ.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a cǎlca haine şi acela folosit pentru mǎturat.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a sta şi acela folosit pentru cântat.
Ex: Indicǎ obiectul pentru a mǎsura timpul şi acela folosit pentru a lumina camera.

i) Recunoaşterea unui eveniment descris.

Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem în fiecare searǎ. (dormim, somn).

(input-A; output –G)

Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem în fiecare dimineaţǎ. (spǎlatul pe dinţi)

Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem în fiecare zi. (mâncǎm)
Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ cum ne sǎrbǎtorim ziua de naştere. (tort)
Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem când iubim.(sǎrutǎm)
Ex: Aratǎ spre acea imagine care ne aratǎ ce facem când suntem bolnavi. (luǎm medicamente)

j) Recunoaşterea a douǎ evenimente descrise

Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ mâncarea preparatǎ şi spre acea care aratǎ mersul la lucru.

input-A, output-G

Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ costumul croit şi spre cea care aratǎ plimbarea.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ castelul de nisip şi spre cea care aratǎ mersul cu bibicleta.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ jocul şi spre cea care aratǎ alergatul.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ tǎiatul florii şi spre cea care aratǎ mersul cǎtre casǎ.
Ex: Indicǎ spre acea imagine care aratǎ sǎritul într-un picior şi spre cea care aratǎ zburatul sǎritul  
      peste ladǎ.

k) Recunoaşterea de obiecte, evenimente, relaţii identice din punct de vedere semantic (2,3,4)

Ex: Indicǎ acele cuvinte care potrivesc: cumpǎrǎturi, mers, gǎtit.                        input-A, output-G
Ex: floare, buchet, gradinǎ cu flori
Ex: câine, zgardǎ, os
Ex: pompieri, foc, apǎ
Ex: spital, bolnavi, suferi
Ex: scaun, masǎ, bucǎtǎrie

l) Recunoaşterea rimei

Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul mazǎre.                                        input-A, output-G

Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul sufragerie (farfurie).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul pijamale (animale).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul papagal (egal).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul mǎrţişor (beţişor).
Ex: Aratǎ imaginea care rimeazǎ cu cuvântul trandafir (safir).
 

m) Recunoaşterea antonimelor

Ex: Aratǎ opusul lui sus.                                                                                      input-A, output-G

Ex: Aratǎ opusul lui alb / negru.
Ex: Aratǎ opusul la aproape / departe.
Ex: Aratǎ opusul lui lung/ scurt.
Ex: Aratǎ opusul lui gras / slab.
Ex: Aratǎ opusul lui înalt / scund.

n) Recunoaşterea sinonimelor.

Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul suspin (oftat).            input-A, output-G

Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul bal (dans, petrecere.)
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul dar (cadou).
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul duşmǎnie (urǎ).
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul pace (linişte, calm).
Ex: Aratǎ cuvântul care are acelaşi sens ca şi cuvântul rai (paradis).
 

o) Urmǎrirea instruţiunilor

Ex: Sunǎ clopoţelul.                                                                            input-A, output-G

Ex: Apasǎ butonul.
Ex: Închide televizorul.
Ex: Scoate din prizǎ.
Ex: Deschide uşa.
Ex: Ia haina.

p) Înţelegerea propoziţiilor concrete

Ex: Aceasta este o ceaşcǎ.                                                                       input-A, output-G

Ex: Acesta este un inel.
Ex: Acesta este un bǎtrân.
Ex: Acesta este un câine.
Ex: Acesta este un vapor.
Ex: Aceasta este o rama.
 

q) Înţelegerea propoziţiilor abstracte

Ex: O piatrǎ se va scufunda în apǎ.                                                                input-A, output-G

Ex: Dacǎ ai bani eşti fericit?
Ex: Cad frunzele copacilor vara?
Ex: Apa stinge focul?
Ex: Copiii au aceleaşi drepturi indiferent de culoarea pielii?
Ex: Poliţistul este prienten cu hoţul?

r) Înţelegerea relaţiilor complexe sau abstracte în propoziţii.

        input-A, output-G,V

-relaţii de comparaţie: Existǎ clǎdiri mai mari în oraş?

# Mingea este mai mare decât balonul.

# Maria este mai frumoasǎ decât Ioana.

# Tu eşti la fel de inteligent ca şi mama ta.

#  Ea este cea mai fumoasǎ.

# Tu eşti mai silitor decât sora ta.

-relaţii de posesie: Pǎlǎria este a fetei?

# Jocul este al meu?

#Pantalonii sunt ai bǎiatului?

# Carţile sunt ale Ancǎi?

# Ochelarii sunt ai bunicii?

# Creioanele sunt ale copiilor?

-relaţii spaţiale: Bǎrbatul merge în faţa pisicii?

# Pisica stǎ în faţa câinelui?

# Sticla este pe masa?

# Buburuza este sub frunza?

# Maşina este lângǎ televizor?

# Pasǎrea zboarǎ sus?

 

-relaţii temporale: Prânzul se ia înaintea micului dejun?

# Pastila pentru rǎceala se ia dupǎ mâncare?

# Te speli pe dinţi înainte sǎ mergi la culcare?

# Maioul se ia înaintea bluzei?

# Pantoful se ia înaintea şosetei?

# Ziua de sâmbatǎ e înaintea zilei de joi?

 

-relaţii inferenţiale: Bǎrbatul taie friptura. A folosit cuţitul?

# Fata taie materialul. A folosit foarfeca?

# Bunicul taie cablul. A folosit briceagul?

# Mama taie cozonac. A folosit cuţitul.

# Copilul se spalǎ pe dinţi. A folosit sǎpunul?

# Mama a deschis dulapul. A folosit cheia?

-relaţii familiale: Fratele mamei tale este matuşa ta?

# Fratele tǎu este unchiul nepotului meu?

# Verisoara ta este copilul mamei tale?

# Bunica ta este mama tatǎlui meu?

# Tatǎl tǎu este soţul mǎtuşii mele?

#Nepotul tǎu este copilul bunicii tale?

-relaţii parte –întreg: Laptele provine de la vaci?

# Carnea provine de la porc?

# Oul provine de la gǎinǎ?

# Zahǎrul se face din sfeclǎ?

# Uleiul provine de la cartofi?

# Mâna ta face parte din corpul tǎu?

-relaţii obiect acţiune: O maşinǎ poate fi condusǎ?

# O uşǎ poate fi închisǎ?

# Oul se poate sparge?

# Covorul se poate bate?

# Pantoful se încalţǎ?

# Geamul se poate sparge?

-relaţii cauzǎ-efect: Fumul poate provoca….?

#Vinul poate duce la………?

# Focul poate provoca…..? (arsuri)

# Mâncarea poate provoca ……..? (alergii/intoxicaţii)

# Ceapa poate provoca …….? (lacrimi)

# Cuţitul poate …….? (rǎni)

-relaţii secvenţiale: Erau indieni în SUA înainte de sosirea oamenilor albi?

# Înainte de Al doilea Razboi Mondial a fost Primul Rǎzboi Mondial?

# Înainte de felul întâi se mǎnâncǎ supa?

# Înainte a mânca ne spǎlǎm pe mâini?

# Înainte de a ploua se adunǎ norii?

# Înainte sǎ rǎsarǎ luna apune soarele?

-relaţii de grad: Este arul mai mare decât metrul pǎtrat?

# Este metrul mai lung decât un centimetru?

# Este centimetrul mai scurt decât metrul?

# Este o milǎ mai mare decât un kilometru?

# Este decilitrul mai mare decât litrul?

# Vara, ziua este mai lungǎ decât noaptea?

-relaţii de antonimie: Este ziua opusul nopţii?

#Este jos opusul lui sus?

#Este stânga opusul dreaptei? 

# Este departe opusul aproapelui?

#Este tare opusul încetului?

#Este aici opusul la acolo?

-relaţii de sinonimie: A suspina înseamnǎ acelaşi lucru cu a plânge?

# A buzunǎri înseamnǎ acelaşi lucru cu a fura?

# Rai înseamnǎ acelaşi lucru cu paradis?

# Rapid înseamnǎ acelaşi lucru cu iute?

# Test înseamnǎ acelaşi lucru cu probǎ?

# A face înseamnǎ acelaşi lucru cu a produce?

3.    Comprehensiunea conţinutului categoriilor

-          existenta: Aratǎ spre pǎlǎrie.

# Aratǎ spre maşinǎ.

# Aratǎ spre bancǎ.

# Aratǎ spre lac.

# Aratǎ spre cadǎ.

# Aratǎ spre casǎ.

-          nonexistenţa: Aratǎ spre. S-a mâncat toatǎ pizza.

# Aratǎ spre. S-a terminat toatǎ apa.

# Aratǎ spre. S-a sfârşit filmul.

# Aratǎ spre. S-a terminat supa.

# Aratǎ spre. Cuşca câinelui este goalǎ.

# Aratǎ spre. Meciul s-a terminat.

-repetare: Aratǎ spre: Bǎrbatul se întoarce.

# Aratǎ spre.Mingea se rostogoleşte.

# Aratǎ spre. Roata se învârte.

# Aratǎ spre. Femeia pleacǎ.

# Aratǎ spre. Piciorul s-a vindecat.

# Aratǎ spre. Moş Crǎciun revine în fiecare an.

-respingere: Aratǎ spre: El refuzǎ sǎ facǎ baie.

# Aratǎ spre. Tu nu vrei sǎ citeşti.

# Aratǎ spre. Ea refuzǎ sǎ vorbeascǎ.

# Aratǎ spre. El nu acceptǎ scuzele mele.

# Aratǎ spre. Ea neagǎ afirmaţiile tale.

# Aratǎ spre. Ei nu admit cǎ au greşit.

-negare: Aratǎ spre: Ceaşca nu este galbenǎ.

# Aratǎ spre. Caietul nu este pe masǎ.

# Aratǎ spre. Penarul nu este în geantǎ.

# Aratǎ spre. Pixul nu este al meu.

# Aratǎ spre. Maşina nu porneşte.

# Aratǎ spre. Cartea aceasta nu am citit-o.

-posesie: Aratǎ spre haina femeii.

#Aratǎ spre jucǎria bǎiatului.

#Aratǎ spre farfuria mamei.

#Aratǎ sper haina verişoarei.

#Aratǎ spre paharul bunicii.

#Aratǎ spre caietul lui.

-atribuire: Aratǎ cercul roşu mare.

# Aratǎ papuşa albastrǎ micǎ.

# Aratǎ pǎtratul verde mic.

# Aratǎ bolul mare roşu.

# Aratǎ  maşina galbenǎ mijlocie.

# Aratǎ mingea mov mare.

 

Înţelegerea paragrafelor (cu întrebǎri.)

Citeşte paragraful

      Afarǎ este iarnǎ şi frig. Ioana s-a gândit sǎ meargǎ pânǎ la bunicul ei. Pe drum, se întâlneşte cu Andreia , prietena ei, care mergea la patinoar. Nu a stat mult pe gânduri şi a mers şi ea. Odatǎ ajunse acolo a început sǎ ningǎ. Totul în jurul lor a devenit alb.

A fost Ioana în parc?